CNA vrea uniformizarea sunetului la programele TV şi radio, inclusiv la publicitate

CNA vrea să elaboreze un standard pentru nivelul tăriei sunetului, prin care să se asigure o uniformizare a volumului sunetului în programele de radio şi televiziune, astfel încât să fie eliminat discomfortul creat telespectatorilor şi ascultătorilor, resimţit în special la difuzarea publicităţii.

1871 afișări
Imaginea articolului CNA vrea uniformizarea sunetului la programele TV şi radio, inclusiv la publicitate

CNA vrea uniformizarea sunetului la programele TV şi radio, inclusiv la publicitate (Imagine: Shutterstock)

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a constituit "grupul de lucru Loudness", format din reprezentanţi ai radiodifuzorilor, distribuitorilor prin cablu, studiourilor de producţie şi ai mediului universitar, care s-a întâlnit pentru prima dată, luni, la sediul CNA.

Grupul de lucru are ca scop elaborarea "Standardului pentru Nivelul Tăriei Sunetului, prin care se va asigura o normalizare, prin uniformizare, a tăriei sunetului în programele de radio şi de televiziune", în conformitate cu Recomandarea European Broadcasting Union (EBU) numărul 128 din anul 2011.

La întâlnirea de la CNA au participat Cristian Negrescu, de la Universitatea Politehnică Bucureşti, Horea Murgu, de la Uniunea Cineaştilor din România (UCIN), Florin Cătuneanu - reprezentant al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), Constantin Burloiu şi Mihai Dumitru - Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), Din Ion - Antena Group, Alin Petran - Realitatea TV, Ovidiu Popescu - România TV, Dan Liţă şi Mihai Mârţu - B1 TV, Florin Velea-Grumezea - Europa FM, Vladimir Bogdănescu - Money Channel, Costin Niculescu - RCS&RDS, Cornel Aldea - UPC, Andrei Vasilescu - ABIS Studio, Andrei Constantinescu - AV Audio Sys.

La întâlnire au participat mai mulţi reprezentanţi ai CNA, între care Sotir Caragaţă - director al Direcţiei Secretariat General şi Radu Teodorel - director al Direcţiei Control şi Digitalizare.

Mulţi dintre cei prezenţi la discuţii au precizat că cele mai mari probleme, în privinţa tăriei sunetului, apar în cazul spoturilor publicitare, promoţionale şi de teleshopping, care au un volum al sonorului mai mare decat restul programelor difuzate de televiziuni şi radiouri.

Astfel, Mihai Dumitru, de la Societatea Română de Radiodifuziune, a spus că, din punctul de vedere al normalizării sunetului, radioul public stă bine, dar mai sunt multe de rezolvat.

"Avem o gamă dinamică potrivită pentru cei mai mulţi ascultători de producţie radio", a spus Mihai Dumitru.

La rândul său, Din Ion, de la Antena Group, a spus că, în general, programele TV difuzate de televiziunile grupului au un sunet aliniat. "Suferim din cauza sunetului publicităţii, de acolo ne luăm bani", a spus Din Ion, precizând că producţiile publicitare sunt făcute de case de producţie şi radiodifuzorul doar le difuzează.

Cornel Aldea, de la UPC, a spus că problemele de tărie a sunetului există de multă vreme.

"Avem foarte multe reclamaţii ale abonaţilor noştri. Cred că putem împărţi în două mari categorii - partea de analogic, unde putem alinia sonorul cu anumite limite ale echipamentelor, plus minus 3 - 6 decibeli, dar pe partea de digital nu putem să facem foarte multe (...) Am încercat şi am făcut investiţii pentru anumite canale pe partea de digital, investiţii foarte costisitoare, pentru a normaliza sunetul unor canale", a explicat Cornel Aldea.

Şi reprezentantul UPC a făcut referire la sunetul mai tare în timpul pauzelor publicitare. "Cea mai mare problemă este cu reclama. Avem foarte multe reclamaţii ale clienţilor în privinţa reclamelor, în care sunetul este cu 4 - 6 decibeli mai tare decât la restul programelor. Programele de televiziune au în general sunetul aliniat, însă problema e cu reclama", a explicat Cornel Aldea.

Costin Niculescu, directorul tehnic al Digi 24, televiziunea de ştiri a companiei de telecomunicaţii RCS&RDS, a spus că acest post TV are echipamente de loudness control. "Însă avem şi staţiile teritoriale care nu au loudness control, dar au nişte compresoare (...) încercăm să ţinem sunetul în aceiaşi parametri (...) Problema apare la promovarea unui anume eveniment, am încercat să le explicăm colegilor să se încadreze în recomandările pe care le folosim acum şi au început să mai reducă volumul acela de la promo, noi neavând publicitate. E un pas pe care vrem să îl facem mai departe", a spus Costin Niculescu, precizând însă că investiţiile care trebuie făcute pentru normalizarea sunetului sunt mari.

Pe de altă parte, Andrei Constantinescu, de la AV Audio Sys, a spus că în majoritatea ţărilor din Europa şi SUA există recomandări sau decizii ale autorităţilor privind normalizarea şi uniformizarea sunetului în programele difuzate de radiodifuzori. SUA are o astfel de decizie din 2010, Germania - din 2012, Franţa - din 2011, potrivit lui Andrei Constantinescu.

El a mai spus că societatea AV Audio Sys a făcut măsurători ale sunetului unor televiziuni din România şi a constatat discrepanţe de 2-3 decibeli între un post şi altul, cu excepţia televiziunii publice, în cazul căreia diferenţa este de 5 decibeli. "De asemenea, este o problemă cu posturile de muzică", a spus Andrei Constantinescu, precizând că la televiziunile cu profil muzical volumul sunetului este mult mai ridicat decât în cazul altor televiziuni.

În urma discuţiilor, reprezentanţii radiodifuzorilor prezenţi au semnat un protocol potrivit căruia, "ţinând cont de numărul mare de reclamaţii generate de discomfortul real creat ascultătorilor/ telespectatorilor de neuniformităţile de tărie sonoră existente între diferitele canale radio-TV şi între programele diferite ale aceluiaşi canal", este absolut necesară "găsirea, cât mai urgentă, a soluţiilor tehnice de rezolvare a acestei probleme, aplicabile pe toate cele trei componente ale lanţului de difuzare (producţie-distribuţie-transmisie)".

Conform protocolului, semnatarii vor adopta un Standard pentru Nivelul Tăriei Sonore a Programelor (NTSP), prin punerea în aplicare a Recomandării EBU 128-2011.

Totodată, în urma a trei-patru întâlniri ale grupului de lucru Loudness vor fi clarificate "toate aspectele de natură tehnică şi reglementativă pe care le presupun adoptarea standardului". La finalul lucrărilor, grupul de lucru va înainta CNA, în calitate de autoritate de reglementare în domeniu, recomandarea sa privind adoptarea Standardului pentru Nivelul Tăriei Sonore a Programelor, se mai spune în protocol.

Nu a fost stabilit încă intervalul de timp până la care televiziunile şi radiourile ar trebui să se alinieze la Standardul pentru Nivelul Tăriei Sonore a Programelor, dar un termen vehiculat ar fi 1 ianuarie 2014. CNA ar urma să decidă acest lucru fie printr-o recomandare, fie printr-o decizie.

Potrivit protocolului, EBU a studiat caracteristicile de nivel ale semnalelor audio utilizate în producţia, distribuţia şi transmisia programelor care se difuzează. În acest context, EBU consideră că operarea asupra nivelului semnalului audio trebuie să se facă pe baza determinării tăriei sonore a acestuia.

Pe lângă valoarea medie a tăriei sonore a unui program ("Programme Loudness"), EBU recomandă ca decriptorii "Gama Tăriei Sonore" ("Loudness Range") şi "Nivelul Precis al Vârfului Maxim" ("Maximum True Peak Level") să fie folosiţi pentru nominalizarea semnalelor audio, pentru încadrarea în limitele tehnice ale unui lanţ de semnal complet, precum şi pentru satisfacerea nevoilor estetice ale fiecărui program/ staţie în funcţie de specificul programului şi de publicul ţintă căruia îi este dedicat.

EBU recomandă ca "Nivelul Tăriei Sonore a Programului să fie normalizat la un nivel ţintă de - 23 LUFS. Deviaţia permisă de la nivelul ţintă va trebui, în general, să nu depăşească -/ 1 LU pentru acele programe pentru care o normalizare exactă la nivelul ţintă nu este practic realizabilă (de exemplu, pentru programe/ transmisii în direct)".

EBU recomandă şi ca semnalul audio să fie de regulă evaluat în ansamblul său, fără să se acorde o atenţie specială elementelor componente - specifice cum ar fi vocea, muzica şi efectele sonore.

Măsurătoarea trebuie să fie făcută cu un echipament de măsurare a tăriei sonore, în conformitate cu indicaţiile EBU, iar măsurătoarea trebuie să includă o metodă de evaluare.

CNA a primit în ultimii ani mai multe reclamaţii privind sonorul, care se modifică în special în timpul difuzării spoturilor publicitare.

Potrivit unei reclamaţii, "volumul sonorului în timpul spoturilor publicitare este cu aproximativ 20-30% mai mare decât în timpul emisiunilor/ filmelor difuzate". "(...) în ultimii ani, sonorul reclamelor a devenit mult mai mare, astfel încât e deranjant. Este clar o strategie de marketing pentru a atrage atenţia la spoturile publicitare. Nu mi se pare normal ca, la fiecare 20 de minute, să trebuiască să dau mai încet sonorul pentru că începe brusc televizorul să urle şi apoi, când se termină, să dau mai tare pentru că nu se mai aude nimic", spune un telespectator într-o sesizare transmisă CNA şi prezentată în întâlnirea de luni.

Pe de altă parte, o telespectatoare spune că este hipoacuzică şi trebuie să dea mai tare sonorul la televizor pentru a asculta emisiunile în limba română. "Dar când se anunţă publicitatea, sonorul cu partea muzicală este mult mai puternic, ceea ce mă determină să reduc din telecomandă volumul pentru a nu-i deranja pe vecini", spune aceasta, solicitând CNA să impună televiziunilor să reducă numărul decibelilor "la părţile muzicale dintre emisiuni şi în special la anunţarea publicităţii".

Grupul de lucru Loudness urmează să se întâlnească din nou, cel mai probabil pe 22 aprilie, de la ora 10.00.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici