Corneliu Porumboiu şi Nae Caranfil, la premiera de gală a filmului "Eu când vreau să fluier, fluier" - VIDEO, GALERIE FOTO

• Cultură-Media

  • Un blestem străvechi gravat în piatră, descoperit într-un muzeu din Bologna - FOTO 18:20
  • ActiveWatch îşi exprimă îngrijorarea faţă de blocarea conturilor TVR 18:06
  • Spotul oficial al TIFF, lansat în două versiuni care parodiază ideea de "supradoză" de filme - VIDEO 17:59
  • MAE confirmă că a comunicat părţii ungare dezacordul faţă de reînhumarea lui Nyirő în România 17:20
  • Discovery Channel va difuza în iunie şi iulie programe ce completează evenimentele sportive de sezon 16:32

Primii care au păşit pe covorul roşu au fost şase deţinuţi, care au jucat în film şi care, joi seară, au fost aduşi cu o maşină specială. Aceştia au intrat în cinematograf în aplauzele fanilor.

Au urmat regizorul Radu Muntean, senatorul Radu F. Alexandru, consilierul de stat Bogdan-Tătaru Cazaban, Demeter Andras, consilier la Ministerul Culturii, şi Andreea Esca.

Cei din urmă care au fost aplaudaţi de fani au fost membrii echipei filmului: actorii George Piştereanu şi Ada Condeescu, regizorul Florin Şerban şi producătorii Daniel şi Cătălin Mitulescu.

"Eu când vreau să fluier, fluier", debutul în lungmetraj al lui Florin Şerban, este primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin şi a reuşit să ia şi două premii importante: marele premiu al juriului - Ursul de Argint şi distincţia "Alfred Bauer".

După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu (interpretat de George Piştereanu) a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, primeşte o vizită neaşteptată. El află că mama lui s-a întors acasă, după mult timp, din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii. Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.

Povestea lui Silviu este prezentată într-un mod simplu de către regizor. Florin Şerban alege să exprime drama tânărului în special prin prisma mimicii şi a gesturilor, cu prea puţin dialog şi, uneori, neesenţial pentru personaj.

Filmul, care are la bază piesa de teatru cu acelaşi titlu a Andreei Vălean, intră în cinematografele româneşti vineri.