O carte pe zi: "Necunoscuta din Tanger”, de Christine Mangande

Încă o scriitoare care cucereşte lumea cu primul ei roman, cel de faţă, apărut anul trecut. Este vorba de Christine Mangan, care şi-a obţinut mai înainte titlul de doctor în limba engleză la University College Dublin.

Este vorba de un roman de suspans despre trădare, un thriller tensionat, cu o poveste sinuoasă, care aminteşte de filmele hitchcockiene.

Povestea e simplă la prima vedere. Două foste prietene, Alice şi Lucy, se reîntâlnesc la un an după un accident în care a murit iubitul lui Alice, căsătorită între timp şi stabilită cu soţul ei la Tanger. Lucy se ănfiinţează înttr-o zi la uşa ei şi începe dezastrul. Între cele două tinere există o relaţie ciudată.

„Sentimentele pe care le aveam pentru Lucy, îmi spuneam de multe ori, erau cam la fel - ceva mai acut decât o prietenie normală, ceva ce ameninţa să copleşească şi, posibil, să distrugă. Erau momente în care mă gândeam că o voiam nu atât pe ea, cât voiam să fiu ea. Cele două emoţii erau extrem de puternice si contradictorii, şi totuşi continuau să se îmbine şi să se contopească până ce nu le mai puteam deosebi una de alta. Râvneam la dezinvoltura ei şi o doream: doream felul ei de-a fi. îl voiam pentru mine. Apoi erau zile în care aproape că o simţeam - când, îmboldită ce nonşalanţa ei faţă de o lume care-mi părea deja, chiar de la acea vârstă tânără, atât de crudă, izbuteam să rezist în faţa umbrelor, în faţa anxietăţii care mă afecta deseori. Erau deci zile în care nu voiam să mă despăart de ea, cîând simţeam că întreaga mea fiinţă e dependentă de legătura strânsă cu ea. Pe urmă, erau zile în care o uram, mi-era ciudă pe mine şi mi-era ciudă pe ea pentru această dependenţă, pentru această relaţie simbiotică pe care o construiserăm împreună - deşi în momentele cele mai întunecate mă întrebam dacă era cu adevărat simbiotică, dacă eu aveam ceva să-i ofer ei şi dacă ceea ce-mi oferea ea nu era cumva mai mult o cârjă decât un avantaj. În ultimul timp mă nedumerea tot mai mult bizareria relaţiei dintre noi, pe care niciodată nu izbutisem să mi-o explic pe deplin, iar în acel moment, stând pe bancheta din spate a taxiului, înconjurată de grupul acela de prieteni relaxaţi şi apropiaţi, mi-am dat seama că era necesar să înţeleg totul înainte să risc să fiu copleşită total şi fără speranţă.”

De partea cealaltă, Lucy vrea din totul sufletul să fie Alice - şi tot ce are aceasta, inclusiv banii - şi începe s-o imite, să se dea drept ea în societate.

Scriu editorii: „Tanger, 1956. Ultima persoana pe care Alice Shipley s-ar fi aşteptat să o vadă de la sosirea în oraş cu noul ei soţ este Lucy Mason. După accidentul petrecut la Colegiul Bennington, cele două prietene – cândva colege de cameră nedespărţite – nu au mai vorbit vreme de peste un an. Dar iat-o pe Lucy, încercând să îndrepte lucrurile şi să se întoarcă la vechile lor obiceiuri. Poate ca Alice ar trebui să fie fericită. Ea nu s-a adaptat la viaţa din Maroc, prea temătoare ca să se aventureze în cartierele agitate ale Tangerului şi în căldura opresivă. Lucy – întotdeauna neînfricată şi independentă – o ajută pe Alice să iasă din apartament şi să exploreze oraşul. Curând însă, un sentiment familiar începe să pună stăpânire pe Alice – se simte supravegheată şi manipulată de Lucy la fiecare pas. Dupa ce soţul ei, John, dispare, Alice începe să pună la îndoială tot ce o înconjoară: relaîia cu prietena sa enigmatică, decizia de a veni la Tanger şi propria sănătate mintală.”

„Incredibil de tensionat şi de inteligent... Mangan presară întreaga naraţiune cu dezvăluiri şi întorsături neaşteptate de situaţie, până la finalul şocant... Scriitura ei este desăvârşită, atât de plină de surprize şi de frumuseţe, încât e greu de crezut că acesta este primul ei roman.”, a notat „San Francisco Chronicle”.

Christine Mangan – Necunoscuta din Tanger. Editura Litera, colecţia Buzz books. Traducere din limba engleză şi note de A.D.Bades. 318 pag.