Presa internaţională rememorează evenimentele din România la 25 de ani de la Revoluţie

Una dintre victimele revoltei care l-a îndepărtat de la putere pe dictatorul român Nicolae Ceauşescu a fost corespondentul agenţiei Associated Press, John Daniszewski - în prezent senior editor în cadrul agenţiei -, care la 23 decembrie 1989 a fost împuşcat de trei ori în timp ce acoperea evenimentele de la Timişoara. La 25 de ani de la Revoluţie, AP publică din nou relatarea lui Daniszewski de pe patul de spital din Belgrad, Serbia, din 26 decembrie 1989, care descrie situaţia infernală din România acelor zile.

Reporterul povesteşte că a zburat în ziua de 22 decembrie de la Belgrad către Varşovia, după care a închiriat o maşină la aeroport şi s-a îndreptat către graniţa cu România. Chiar înainte de a intra în România, el s-a întâlnit cu un jurnalist iugoslav, Ljuba Pajici, care i-a devenit companion.

În seara zilei de 23 decembrie, când cei doi jurnalişti se întorceau cu maşina la hotel, urmaţi de doi jurnalişti italieni, într-o intersecţie cineva a îndreptat o lumină puternică spre ei şi le-a spus ceva în română. Dar până ca ei să poată răspundă sau să poată ieşi din maşină, Daniszewski a fost împuşcat.

Cei doi jurnalişti au fost agresaţi şi li s-au furat banii. Unul dintre italieni a fost rănit grav, iar celălalt era nevătămat. La scurt timp după incident însă au sosit două ambulanţe care i-au luat pe cei doi jurnalişti răniţi. În ziua de Crăciun, Guvernul iugoslav şi AP au reuşit să organizeze transferul lui şi al unui reporter al televiziunii din Zagreb, rănit şi el, la Belgrad.

Într-un alt reportaj, AP relatează povestea lui Adrian Kali, care îşi aminteşte cum o fetiţă în vârstă de doi ani a fost împuşcată mortal chiar sub ochii lui, în aceste zile tulburi de decembrie 1989.

Profesor de istorie, Kali a fost unul dintre miile de români care au ieşit în stradă la Timişoara în 1989, sătui de lipsa de alimente şi combustibil şi de interzicerea libertăţilor elementare.

Kali, în vârstă de 46 de ani, a fost împuşcat de două ori la 17 decembrie, în umăr şi în spate, în timpul protestelor. Dar el îşi aminteşte de fetiţa care a murit sub ochii săi. "Era ţinută de tatăl ei. Au împuşcat-o în faţa Centrului pentru tineret. Glonţul a străpuns-o pe fetiţă şi a ieşit prin tatăl ei", care a fost rănit, afirmă el. "A fost o crimă cu premeditare", adaugă Kali.

"Acum suntem mult mai liberi decât înainte. Putem vedea lumea, copiii noştri pot merge în străinătate să studieze. De asemenea, democraţia este ceva ce am câştigat la Revoluţie", a declarat el.

În Canada, reporterul Allen Abel, care lucrează pentru grupul Postmedia, relatează povestea unei tinere românce acum stabilită în Statele Unite.

În decembrie 1989, Abel a fost trimis de CBC-TV în România, pentru a relata despre Revoluţie. Acum, la 25 de ani de la aceste evenimente, el s-a întâlnit cu o tânără, Ioana Hance, născută Drăgoi, pentru a rememora acele zile.

"La acel Crăciun aveam 16 ani, eram o visătoare naivă înlănţuită de comunism", afirmă Ioana, care era elevă la cel mai bun liceu din Bucureşti. "Ce vrea un tânăr de 16 ani? Să iasă cu prietenii. Să se distreze. Dar nu exista căldură în apartamente, nu aveai ce să pui pe masă şi nimic la televizor, în afară de două ore despre Ceauşescu în fiecare seară. Eram înnebuniţi după tot ce era occidental - filme, maşini, modul în care oamenii erau civilizaţi unul cu celălalt", îşi aminteşte ea.

Agenţia France-Presse marcheză, de asemenea, momentul Revoluţiei din România cu un material intitulat "În România, smartphone-uri şi ore de istorie pentru combaterea nostalgiei comunismului".

"Să ştii de unde vii face parte din educaţia de bază (...) şi am constatat că tinerii sunt foarte dornici să facă cercetări dacă li se oferă un instrument la îndemână", declară pentru AFP Tedy Necula, realizatorul unui documentar recent care strânge mărturii legate de comunism, filmate de tineri născuţi după 1989.

"Pentru că nu vă despărţiţi niciodată de telefonul mobil, folosiţi-l ce puţin pentru a face ceva interesant", le-a propus el liceenilor din şapte oraşe din România, deveniţi autorii documentarului. Astfel, aceştia au filmat clădiri părăsite, însemne datând din anii 1970, pensionari nostalgici, toate pe fondul discursurilor lui Ceauşescu sau al cântecelor patriotice.

În 2008, Ministerul Educaţiei a decis introducerea în licee a unui curs opţional de istorie a comunismului, pe baza unui manual elaborat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acest curs este predat în aproape 200 de licee din ţară şi figurează printre preferatele elevilor în vârstă de 17 şi 18 ani.