ANALIZĂ: FMI pleacă de la Bucureşti cu angajamente care ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv

FMI a negociat cu autoriăţile angajamente pentru a continua programul stand-by ce presupun într-un termen scurt măsuri de reforme şi privatizări care, aplicate, ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv din România, în pofida unui buget, agreat cu Fondul, cu un puternic accent de stânga.

Share pe Facebook 2582 afişări

ANALIZĂ: FMI pleacă de la Bucureşti cu angajamente care ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Sub presiunea mediului extern încă tulbure, mai ales în Europa, principala piaţă de desfacere şi de împrumut, Guvernul s-a văzut nevoit să promită că va recupera în cinci luni toate reformele de esenţă din cadrul programului convenit în 2011, şi care nu au putut fi aplicate în ultimii doi ani.

Cu trei din cinci obiective cantitative ratate - deficitul bugetar pe cash, arieratele bugetului central şi activele externe nete - dar şi cu trei din cinci ţinte indicative neîndeplinite, respectiv cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele companiilor de stat, Executivul de la Bucureşti a fost nevoit să ceară prea multe derogări de la board-ul FMI pentru a nu livra ceva consistent la schimb.

Mai mult decât atât, România nu doar a ratat ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2012, de 3% plus/minus un punct procentual, dar rata anuală a ieşit şi din intervalul stabilit cu FMI pentru care sunt obligatorii consultări cu experţi internaţionali pentru a stabili măsuri suplimentare de combatere a creşterii preţurilor.

Cu toate acestea, şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, consideră că actuala politică monetară este adecvată, chiar dacă la precedenta misiune din noiembrie opina că este nevoie de o întărire, care de altfel spune că s-a şi produs, pe canalul lichidităţii oferite în piaţă la finele anului trecut de banca centrală.

"Riscurile sunt încă acolo. Înainte ca populaţia să creadă că inflaţia este cu adevărat mică îţi trebuie însă timp să-i convingi", a adăugat de Vrijer.

În aceste condiţii, în care politica monetară pare că va sprijini marginal creşterea economică şi nu va avea spaţiu să dea un impuls creditării în monedă naţională, şeful misiunii FMI afirmă că a căutat în discuţiile cu Guvernul să găsească măsurile care pot stimula creşterea economică, iar în lipsa capitalurilor private, experţii internaţionali nu mai par convinşi că acestea pot fi compensate printr-o mai bună absorbţie a fondurilor UE.

"Guvernul poate mări eforturile de a trage fonduri UE pentru infrastructură sau alte proiecte, care înseamnă fluxuri de capital gratis. Ar trebui să punem mai multă prioritate şi mai multe resurse pentru atragerea fondurilor UE, dar nu e suficient, mai ales că în trecut eforturile de absorbţie au fost dezamăgitoare", a spus de Vrijer la conferinţa de închidere a misiunii de evaluare.

Astfel, singura soluţie pe care FMI o vede acceptabilă este eficientizarea semnificativă a companiilor de stat, prin privatizări şi introducerea managementului privat, dar şi prin lichidarea companiilor cu pierderi care nu pot fi viabilizate. Lista nu este deloc scurtă, iar termenele par, cel puţin la prima vedere, aproape imposibile.

Fondul insistă pe două domenii în care vede potenţial de dezvoltare, energie şi transporturi, dar apreciază că sunt necesare şi investiţii mari, mult peste capacitatea unui buget public care a fost construit să respecte măcar promisiunile electorale cu tentă socială: salarii, pensii, ramburasări de CAS şi TVA redus la pâine.

"Există o serie de prejudecăţi faţă de privatizare în România (...) Există ideea că o companie privată urmăreşte doar profit şi că nu vor face investiţii. Dar sunt o serie de privatizări de succes în România, de exemplu Petrom, care investeşte mult şi este cel mai mare contribuitor la buget. La Hidroelectrica, chiar şi administratorul judiciar a făcut deja lucruri bune. Trebuie şi management privat", a spus de Vrijer.

Şi, potrivit scrisorii convenite în aceste zile, Guvernul s-a angajat să vândă în acest an pachetele majoritare de acţiuni la cel puţin şase mari companii Oltchim (privatizare sau lichidare; administratorul judiciar va prezenta la jumătatea lunii aprilie un raport privind situaţia companiei), Complexul energetic Oltenia (finalizare octombrie 2013), CFR Marfă (mijlocul lunii mai - precondiţie), Electrica (noiembrie 2013), Complexul energetic Hunedoara (mai - iunie, după fuziunea cu minele viabile din CNH), Poşta Română (mijlocul anului 2013) şi, posibil, Romgaz (după listarea din octombrie, final de an).

De asemenea, Executivul a promis că va lista la bursă pachete de acţiuni la Hidroelectrica (10%, imediat după ieşirea din insolvenţă), Romgaz (10%, cel târziu în octombrie), Transgaz (15%, aprilie, precondiţie), Nuclearelectrica (10% sfârşitul lunii mai 2013) şi Tarom (20%).

Guvernul va analiza viabilitatea a două companii din subordinea Ministerului Transporturilor, CFR Telecomunicaţii şi CFR Electrificare, iar până la jumătatea anului va decide dacă aceste societăţi vor fi privatizate, vor fi absorbitre de CFR Infrastructură sau vor fi lichidate.

CN Huilei şi Termoelectrica vor intra în lichidare.

La toate companiile enumerate, cu excepţia celor care vor fi lichidate, la care se adaugă CFR Călători şi CFR Infrastructură, Guvernul s-a angajat să numească management privat, iar FMI a cerut ca autorităţile să se asigure că noii directori vor fi desemnaţi de firme independete de recrutare, exclusiv pe criterii profesionale.

Numai aceste măsuri ar echivala cu cel mai amplu program de privatizare şi reformă a companiilor de stat derulat vreodată în România, mai ales având în vedere timpul foarte scurt în care trebuie realizat.

La acestea se adaugă noi măsuri de liberalizare a pieţei energiei, prin crearea unui nou mecanism de transmisie a preţurilor la gaze (aprilie 2013) şi eleborarea fazei a treia a perioadei de liberalizare a tarifelor la distribuitorii de gaze (mai).

Pentru a se asigura că mesajul este destul de limpede, Erik de Vrijer a spus înainte de a pleca din România că programul nu este nici deraiat, nici deraiat, dar a amintit că, fără îndeplinirea condiţiilor asumate, acordul va expira la finele lunii iunie fără posibilitatea de a conveni o nouă înţelegere.

De altfel, o nouă înţelegere este mai mult decât sub semnul întrebării, în condiţiile în care Comisia Europeană a ales să închidă formal acrodul cu România la data iniţială, adică la finele lunii martie, chiar dacă va reveni împreună cu FMI la următoarea evaluare, şi pare mai puţin dispusă să încheie încă un acord cu autorităţile de la Bucureşti.

Reprezentanţii misiuniii de experţi ai Comisiei Europene au lipsit, în premieră, de la conferinţa de închidere a perioadei de evaluare începută la 15 ianuarie.

Mai mult, de Vrijer a afirmat fără echivoc că un nou acord nu poate fi negociat decât împreună cu CE, întrucât România este membru al Uniunii Europene.

Şeful misiunii FMI mizează, însă, cel mai probabil pe teama guvernanţilor români de a nu risca declararea acordului în afara programului convenit, care vor urmări să-l închidă în termeni relativ pozitivi, pentru a nu induce o reacţie negativă din partea investitorilor străini şi o creştere a costurilor de finanţare de pe pieţele externe, indiferent de cum vor evolua acestea până în vară.

De altfel, FMI a părăsit tradiţionalele ţinte pentru deficitul bugetar, calculate pe bază cash, de Vrijer arătând că în acest an şi în 2014 este mai important deficitul structural calculat pe bază ESA, care ar urma să scadă de la 1,9% din PIB în 2012, la 1,4% din PIB în 2013 şi 0,9% din PIB la finele anului viitor.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
FMI ,
POLITICĂ MONETARĂ ,
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
Iohannis, cea mai PUTERNICĂ LOVITURĂ de când a fost ales preşedinte până acum. Planul pregătit ÎN SECRET la cel mai înalt nivel. „Sunt în STARE DE ORICE”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide