Avertismentul unui expert financiar: Majorarea deficitului bugetar creşte factura plătită de români

Analistul economic Aurelian Dochia spune că majorarea deficitului bugetar, ca urmare a măsurilor anunţate de Guvern, înseamnă o creştere a dobânzilor la care Statul se împrumută, românii urmând să achite o notă de plată din ce în ce mai mare. De asemenea, România riscă sancţiuni de la Bruxelles.

Share pe Facebook 2167 afişări

Avertismentul unui expert financiar: Majorarea deficitului bugetar creşte factura plătită de români

Măsurile anunţate recent de Guvern vor creşte deficitul bugetar. Reamintim faptul că, preşedintele Consilului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat, pentru MEDIAFAX, că măsurile anunţate vineri de Guvern referitoare la majorările salariale ale bugetarilor, creşterea punctului de pensie etc vor conduce la o creştere a deficitului bugetar la peste 4% din PIB fiind depăşită ţinta de 3% din PIB.

Analistul economic, Aurelia Dochia a explicat, pentru MEDIAFAX, că acest lucru înseamnă că, vor creşte costurile de împrumut al Statului, iar românii vor avea de achitat o notă de plată din ce în ce mai mare.

“Evident că aceste împrumuturi sunt plătite de noi. Este o iluzie că ne putem împrumuta şi scăpăm de orice grijă. Când aceste împrumuturi sunt pe termen lung, cei care plătesc sunt urmaşii nostri, dar în multe cazuri împrumuturile pe trei-cinci ani, aşa cum sunt cele mai frecvente în România sunt plătite de noi. Am primit nişte bani astăzi, iar mâine trebuie să-i returnăm, plus dobânda. Adică vom avea venituri disponibile mai mari acum, după ce primim banii împrumutaţi, dar în perioadele următoare acestea sunt mai mici. Este o deplasare în timp a fluxului de venituri pe care bugetul Statului îl are”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Aurelian Dochia.

Acesta arată că, majorarea deficitului bugetar înseamnă nevoia de împrumut mai mare a Statului. Adică Statul va trebui să se împrumute mai mult decât a făcut-o în trecut.

“Asta înseamnă că trebuie să se adreseze pieţelor financiare internaţionale şi la nivel naţional. Statul trebuie să obţină bani, în primul rând, de la băncile de pe piaţa românească pentru a finanţa acest deficit suplimentar, şi la un moment dat, când cererea de finanţare creşte tot mai mult, costurile de finanţare, dobânzile la care trebuie să se împrumute Statul, vor creşte şi ele. De altfel, asistăm la un fenomen de creştere a acestor dobânzi, care a început de câteva luni, probabil că din perspectiva aceasta, că deficitul se va înrăutăţi, pe care pieţele financiare au văzut-o. Se înrăutăţesc şi condiţiile de finanţare şi, la un moment dat, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, cu multe ţări, nu numai cu România, costurile de finanţare au crescut rapid. Există un prag periculos. Fie datoria creşte foarte mult, fie nevoile bugetului sau deficitul creşte şi produce îngrijorare pe pieţe, dar se poate ca la un moment dat costurile să sară brusc şi povara rambursării datoriei să devină greu de suportat”, a precizat analistul economic.

În fiecare an bugetul are de rambursat din împrumuturile pe care le-a făcut în trecut o anumită sumă, pe de o parte cu titlul de dobânzi şi pe de altă parte cu titlul de rambursare a împrumutului propriu zis.

“În anii trecuţi cele mai mari tranşe le-am avut de plătit către Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială (BM) şi mai puţin către pieţele financiare private. Împrumuturile de la FMI şi BM au trecut de periaoda de vârf şi probabil că, acum ne vom baza mai mult de pieţele financiare private”, spune Dochia.

Pe de altă parte, România trebuie să se încadreze într-o ţintă de deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, altfel riscă să fie sancţionată de către Comisia Europeană pentru deficit bugetar excesiv.

Odată intrată în procedura de deficit excesiv, statul membru al UE trebuie să adopte măsuri, în baza unor recomandări Consiliului Uniunii Europene, în cel mult şase luni. Dacă nu sunt adoptate măsuri, în termen de două luni de la adoptarea decizi prin care se constată neadoptarea vreunei acţiuni urmate de efecte, Consiliul poate notifica statul membru în cauză să ia măsuri de reducere a deficitului. Cel târziu în patru luni după notificare, dacă statul membru nu se conformează deciziilor Consiliului, acesta decide aplicarea unor sancţiuni financiare.

 

 

 

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
CREŞTERE DEFICIT ,
CREŞTERE DOBÂNZI ,
MĂSURI GUVERN
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
DECIZIE DE NECREZUT a lui Iohannis. Informaţia a fost CONFIRMATĂ chiar de purtătorul său de cuvânt.