Investitorii străini au redevenit interesaţi de sectorul agricol al Balcanilor

• Economic

  • S&P a reconfirmat ratingul României la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă 19:27
  • Wall Street Journal: Guvernul japonez vrea să promoveze vânzarea de obligaţiuni cu o trupă pop de 92 de fete - FOTO 18:30
  • Deficitul bugetar a urcat la 0,83% din PIB în aprilie, de la 0,56% în martie 17:48
  • Cursul a urcat până la 4,4750 lei/euro pe piaţa interbancară, un nou maxim istoric 17:25
  • Grecii au miliarde de euro ascunşi în case şi devin ţinte foarte atractive pentru hoţi 16:34

Companiile străine au investit, în Serbia şi alte state balcanice din afara Uniunii Europene, în industria laptelui, în procesarea cărnii, în cultura plantelor şi alte domenii. Regiunea atrage, însă, şi investitori noi, în condiţiile în care criza economică mondială de temperează.

"Am avut contact, în special, cu investitori din zona Golfului, care au nevoie de diversitate pentru a-şi asigura siguranţa alimentară. Mai multe grupuri puternice din Orientul Mijlociu se gândesc serios la cele 3,2 milioane de hectare de teren pe care le poate oferi Serbia", a afirmat vicepremierul sârb, Bozidar Djelic.

Unii analişti consideră că regiunea Balcanilor a devenit chiar mai atractivă, după trecerea crizei financiare, pentru producători alimentari şi fonduri de investiţii. Spre exemplu, compania londoneză de administrare a activelor Agrotrust a fost interesată de achiziţia de terenuri în Serbia încă din 2004, dar în acea perioadă nu a reuşit să atragă investitori financiari. Compania va încerca din nou, anul viitor, să strângă 250 de milioane de euro pentru cumpărarea şi administrarea de terenuri agricole în special în Serbia, Polonia şi România.

"Piaţa este încă ezitantă, iar investitorii aşteaptă ca altcineva să spargă gheaţa", a spus Djelic.

Serbia are un potenţial agricol enorm, prezentând avantajul că este foarte aproape de Uniunea Europeană, a afirmat Placide Machoud, fost bancher de investiţii, care în 2008 a investit într-o fabrică sârbă de îmbuteliat măsline şi murături, iar în acest an a extins o fermă de sere.

"Ideea e ca de aici să alimentăm piaţa europeană", a menţionat el.

Câteva state balcanice speră să poată transforma limitarea tehnologică a fermelor într-un avantaj, prin producerea de recolte organice.

"Bosnia are un potenţial mare de dezvoltare agricolă, în condiţiile în care rata redusă de cultivare din anii de după război face ca solul să fie optim pentru agricultura organică. Cu toate acestea, de un asemenea potenţial nu se profită foarte mult", a declarat Zoran Puljic, director general al fundaţiei Mozaik.

Albania, de asemenea, speră să-şi majoreze exporturile pe nişe de piaţă precum fructe şi legume organice sau ulei de măsline.

Câteva fonduri de private equity investesc în industria cărnii din Balcani de mai mulţi ani. De exemplu, British Ashmore Special Situations Fund 3 a achiziţionat participaţia majoritară la compania Carnex, una dintre cele mai mari, din domeniul cărnii, din Serbia.

Totodată, Salford Capital Partners deţine mai multe companii alimentare balcanice, pe care vrea să le vândă în următorii doi ani către Danone, Nestle sau PepsiCo.

Cu toate acestea, investiţiile din Balcani aduc şi surprize neplăcute, cum a fost cazul a doi investitori canadeni, care în 2005 au cumpărat, cu 5,9 milioane de euro, compania sârbă BD Agro, cu ocazia privatizării acesteia. Ulterior, ei au costatat că au "moştenit" datorii de 5,4 milioane de euro, faţă de trei milioane de euro cât sugera documentaţia originală.

Investitorii se confruntă, de asemenea, cu probleme birocratice, legislaţii incerte, corupţie şi alte dificultăţi specifice tranziţiilor postcomuniste.