Isărescu: Bucureştiul poate intra şi mâine în zona euro, dar trebuie să intre toată România

Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punct de vedere al dezvoltării, însă trebuie să intre "toată România", fiind nevoie ca toate aspectele să fie analizate profund pentru a nu apărea mai multe dezavantaje decât avantaje, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Share pe Facebook 1058 afişări

Isărescu: Bucureştiul poate intra şi mâine în zona euro, dar trebuie să intre toată România (Imagine: Silviu Matei/Mediafax Foto)

"Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu numai alt nivel de dezvoltare, ci şi de omogenitate a economiei, a societăţii, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Într-o ţară baltică, unde populaţia o găseşti în capitală şi încă vreo două oraşe, concentraţia este foarte mare. Dacă am lua zona Bucureştiului şi Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. Bucureştiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucureşti se află acest loc minunat care se numeşte Las Fierbinţi, dar la peste 100 de kilometri de Bucureşti se găsesc locuri mai puţin plăcute şi trebuie să intre şi ele în zona euro, nu numai Bucureştiul", a declarat Isărescu, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti la împlinirea a 150 de ani de educaţie superioară modernă.

El a arătat că aderarea la zona euro este o decizie politică importantă şi a apreciat consensul politic în privinţa unei orizont de aderare al preşedintelui şi premierului, care au indicat anul 2018.

"România este aproape singura dintre cele cinci ţări post-comuniste care nu au aderat încă unde, din punct de vedere politic, atât preşedintele, cât şi premierul au spus că ar fi bine să aderăm în 2018. E bine că avem un consens politic, dar trebuie să fim atenţi şi la putinţa noastră de a face acest lucru", a spus Isărescu.

El susţine că ar fi propice pentru intrarea în zona euro o perioadă de acalmie politică din perspectiva ciclului electoral, un astfel de interval fiind anii 2021-2023.

Guvernatorul spune că România va fi pregătită teoretic în vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II) din punct de vedere al criteriilor de la Maastricht, după ce va îndeplini şi indicatorul inflaţiei, însă trebuie avut în vedere faptul că aceste criterii nu mai sunt suficiente, întrucât a apărut o schimbare de abordare în privinţa raportului costuri/beneficii.

El s-a întrebat retoric dacă România va putea suporta echivalarea preţurilor la produse, arătând că într-un magazin din Franţa, spre exemplu, preţurile în euro sunt echivalente cu cele din România în lei, respectiv de peste patru ori mai mari, iar în unele state, preţurile la produsele de bază, precum pâinea, sunt chiar de şase-şapte ori mai ridicate.

"Şi atunci judeci mai bine că Bucureştiul poate să joace bine şi până la Las Fierbinţi, dar dincolo de Snagov ne putem mişca foarte repede?", a continuat guvernatorul.

Şeful băncii centrale a dat ca exemplu cazul Greciei, care s-a grăbit să intre în zona euro gândindu-se la avantaje, iar la primul moment de criză mai importantă au apărut la iveală dificultăţile.

"Suntem pregătiţi să intrăm acolo (în zona euro - n.r.)? Vom putea să acceptăm creşterea economică, să intrăm într-un corset. oare ne va da posibilitatea să ne mişcăm? Ne împrumutăm mai ieftin sau nu cumva ne împrumutăm mai scump, cum s-a întâmplat în Spania sau Italia?", au fost problemele ridicate de Isărescu în cadrul dizertaţiei sale.

El a menţionat că forţarea adoptării rapide a monedei euro poate fi periculoasă, iar abordarea fiecărui stat este mai prudentă şi mai cuprinzătoare, astfel că "punerea casei în ordine" de fiecare ţară înainte de adoptarea euro este văzută ca o precondiţie esenţială pentru succesul procesului de extindere a zonei euro.

"Ca un mesaj, spun că avem un tablou pozitiv, dar trebuie să fim conştienţi de ce avem de făcut, nu e vorba doar de ambiţie, e vorba de coerenţă în ce vom face în următorii ani. Hai să fim ambiţioşi şi în perioada următoare până la aderare să facem reforme!", a fost îndemnul guvernatorului.

Guvernul a anunţat, săptămâna trecută, că România îndeplineşte în acest an toate criteriile de aderare la Zona Euro, precum inflaţia, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitatea cursului de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB, fiind în grafic în ce priveşte creşterea convergenţei reale.

"România îndeplineşte în 2014 toate criteriile de aderare la Zona Euro: rata inflaţiei, rata dobânzii la obligaţiuni, stabilitate curs de schimb, deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB. Suntem în grafic în ceea ce priveşte creşterea convergenţei reale. Ţinta EURO - 2019", se arată în prezentarea Guvernului privind "Rezultatele economice în anul 2013 - Ţintele pentru 2014-2015".

La sfârşitul anului trecut, premierul Victor Ponta a declarat că obiectivele simbolice ale României trebuie corelate cu date simbolice, astfel că anul 2018, când se împlineşte centenarul Marii Uniri de la 1918, ar fi potrivit pentru aderarea României la moneda euro.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
ISARESCU ,
ADOPTARE EURO ,
zona euro
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
ULTIMA ŞANSĂ a României se joacă astăzi. Decizia prin care putem da Europei LOVITURA DE GRAŢIE. Anunţul va fi făcut din clipă în clipă

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide