OFICIAL: Modelul Cipru replicat la nivelul UE. Băncile vor fi salvate cu banii din depozite

Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat.

Propunere UE pentru salvarea băncilor: Tipurile de depozite care vor fi afectate (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Procedura de bail-in (salvare cu resurse proprii) aplicată în Cipru, la Bank of Cyprus, este inclusă într-un proiect de directivă privind rezoluţia bancară, pregătit de Comisia Europeană încă din vara anului trecut, căruia i-au fost aduse mai multe amendamente în ultimele săptămâni, după soluţionarea crizei din Cipru printr-un acord care presupune restructurarea sectorului bancar.

Potrivit unui proiect de modificare a propunerii de directivă, obţinut de MEDIAFAX, legislaţia europeană va stabili că în operaţiunile de bail-in nu vor mai putea fi exceptate depozitele constituite de alte bănci la instituţiile de credit intrate în procedură de rezoluţie, cu excepţia cazurilor în care utilizarea unei părţi a a tuturor acelor sume ar pune în pericol stabilitatea financiară.

Totodată, autorităţile de rezoluţie vor putea alege să nu utilizeze o parte a depozitelor mai mari de 100.000 de euro constituite de populaţie, IMM sau companii, doar dacă prin măsurile adoptate vor putea acoperi toate pierderile potenţiale.

Securitizările, inclusiv obligaţiunile garantate, sunt de asemenea ferite de acţiunea autorităţilor în procedura de bail-in, însă în situaţia în care activele angajate drept colateral s-au depreciat sub valoarea nominală activul securitizat poate face obiectul unei tăieri parţiale, potrivit unui amendament la proiectul de directivă CE privind rezoluţia bancară.

Proiectul va fi discutat în următoarele zile de miniştrii Finanţelor din UE.

În contextul directivei discutate de CE, rezoluţia reprezintă restructurarea unei instituţii financiare în vederea asigurării continuităţii funcţionării activităţilor sale esenţiale, menţinerii stabilităţii financiare şi restaurării, în totalitate sau parţial, a viabilităţii băncii respective.

Procedura de bail-in va fi unul dintre cele 4 "instrumente" aflate la dispoziţia guvernelor din UE în vederea salvării băncilor fără mobilizarea de bani publici.

Procedurile de rezoluţie bancară, inclusiv bail-in-ul, vor cădea în sarcina unor noi autorităţi independente înfiinţate la nivelul statelor membre, care poate fi creată şi în interiorul instituţiilor existente, precum banca centrală, dar având atribuţii clar delimitate.

În procedura de bail-in, autorităţile nu vor putea acţiona asupra următoarelor tipuri de pasive:

- depozitele garantate (până la 100.000 de euro la nivelul UE);

- securitizările, inclusiv obligaţiunile acoperite;

- orice obligaţie financiară provenită din deţinerea, de către bancă, de active sau bani ai clienţilor, sau dintr-un contract fiduciar în care banca este fiduce, cu condiţia ca clientul sau beneficiarul respectiv să fie protejat de legea insolvenţei sau de dreptul civil;

- orice creanţă către: angajaţi (salarii curente sau restante, transferuri în contul pensiilor şi alte remuneraţii fixe, cu excepţia compensaţiilor discreţionare de orice tip); creditori comerciali (furnizori de servicii sau bunuri necesare pentru funcţionarea de zi cu zi a instituţiei, inclusiv servicii IT, utilităţi, operatorii comerciali ai spaţiilor închiriate, prestatorii de servicii şi întreţinere a proprietăţilor ocupate); autorităţi fiscale sau de securitate socială, dacă obligaţiile către acestea sunt protejate în conformitate cu legea insolvenţei sau dreptul civil.

Exceptarea activelor securitizate nu previne accesul autorităţilor la o porţiune a unui activ securitizat, sau la un activ securitizat, al căror colateral angajat depăşeşte valoarea curentă a activelor prezentate drept colateral.

În cazuri de urgenţă, atunci când implicarea unui pasiv sau clasă de pasive în procesul de bail-in poate afecta continuitatea activităţilor critice ale băncii, stabilitatea financiară sau poate cauza efecte de contagiune, autorităţile pot opta pentru exceptarea: depozitelor deţinute de persoane fizice sau de IMM-uri, inclusiv sumele care depăşesc pragul de garantare; obligaţiilor financiare provenite din contracte derivate; depozite interbancare cu maturitatea sub o lună.

Atunci când vor analiza dacă exclud sau nu un pasiv sau o clasă de pasive din procedura de bail-in, autorităţile de rezoluţie trebuie să ia în calcul principiul că pierderile trebuie suportate mai întâi de către acţionari şi apoi de către creditorii instituţiei.

De asemenea, trebuie să se ţină cont dacă instituţia va mai putea absorbi pierderile după excluderea acestor pasive, respectiv dacă procedura de rezoluţie va mai putea fi finanţată.

Totodată, directiva prevede că atunci când o autoritate de rezoluţie va decide să excepteze din procedura de bail-in un depozit sau un pasiv al instituţiei, nivelul pierderilor înregistrate de ceilalţi creditori poate creşte proporţional pentru a acoperi sumele pierdute.

Statele membre trebuie să se asigure că fiecare bancă deţine în permanenţă un nivel minim de fonduri proprii şi pasive eligibile pentru bail-in. Nivelul minim va fi calculat ca procent din pasivele totale ale instituţiei.

În cazul grupurilor bancare, o subsidiară poate cere autorităţii de rezoluţie din ţara în care funcţionează să includă în calculul pragului minim un pasiv care nu se încadrează în prevederile directivei în acest sens, însă este securitizată sau garantată de către grupul din care face parte, sau este datorată acelui grup. Instrumentul respectiv va fi dedus din pragul minim la nivel de grup. Excepţia se aplică numai cu acordul grupului respectiv şi al autorităţii de rezoluţie din ţara unde este încorporat grupul.

Directiva mai prevede că acţionarii unei bănci ajunsă în rezoluţie vor pierde o mare parte sau întreaga participaţie deţinută, fie în urma anulării acţiunilor, fie în urma convertirii pasivelor în acţiuni la o rată care va dilua deţinerile vechilor acţionari.

La maximum o lună după aplicarea procedurii de bail-in, managementul sau administratorul special al băncii trebuie să prezinte autorităţii de rezoluţie un plan de reorganizare prin care să fie asigurată reluarea funcţionării instituţiei. În circumstanţe excepţionale, autoritatea de rezoluţie poate prelungi acest termen până la 3 luni de la aplicarea procedurii de bail-in.

Autoritatea de rezoluţie va evalua viabilitatea planului în acord cu celelalte autorităţi competente şi va informa banca cu privire la eventuale deficienţe descoperite. Administratorul băncii trebuie să rezolve observaţiile autorităţii în termen de două săptămâni. După încă o săptămână, autoritatea poate da avizul final, iar planul de reorganizare poate fi aplicat.

Atunci când procedura de bail-in se va aplica unui grup financiar, planul de reorganizare va fi pregătit de instituţia afectată şi va acoperi toate subsidiarele sale.

Procedura de bail-in semnalează o schimbare semnificativă a strategiei Uniunii Europene în privinţa salvării băncilor ajunse în pragul colapsului.

Dorinţa de a evita o nouă situaţie de haos pe pieţe, aşa cum s-a întâmplat în 2008, după falimentul falimentul Lehman Brothers, a determinat guvernele din Europa şi din întreaga lume să intervină cu bani publici pentru redresarea instituţiilor financiare aflate în dificultate.

Guvernele din UE caută de câţiva ani o alternativă, în încercarea de a evita cheltuirea de bani publici pentru recapitalizarea băncilor care şi-au asumat prea multe riscuri.

Astfel, liderii europeni au elaborat un plan de rezoluţie ordonată a unei bănci aflată aproape de insolvenţă, astfel încât finanţarea procedurii de restructurare finanţată din resursele instituţiei respective să fie un proces clar, bine definit, iar fiecare acţionar, creditor, deponent sau alt tip de partener de afaceri să cunoască pierderile la care ar putea fi expus.

În Cipru, rezoluţia Bank of Cyprus prevede absorbirea a până la 60% din sumele care depăşesc pragul de 100.000 de euro aflate în conturi.

În varianta iniţială convenită de guvernele din zona euro, restructurarea băncilor din Cipru avea să fie finanţată parţial printr-o taxă specială asupra tuturor depozitelor bancare din ţară, de 6,75% pentru sumele sub pragul de 100.000 euro, respectiv 9,9% pentru economiile care depăşesc această valoare. Varianta iniţială a planului a căzut, după un vot nefavorabil în Parlamentul cipriot şi proteste de amploare în Cipru.

La finele lunii martie, după încheierea acordului cu Cipru în vaianta finală, preşedintele Eurogroup Jeroen Dijsselbloem a declarat că soluţia adoptată pentru statul insular ar trebui să devină un model pentru dezamorsarea viitoarelor crize bancare din zona euro, indicând astfel că utilizarea depozitelor mai mari de 100.000 de euro nu se va opri la băncile din Cipru.

Declaraţiile ministrului olandez au fost nuanţate ulterior de mai mulţi oficiali europeni, care au transmis mesajul că situaţia din Cipru este unică, iar măsura accesării depozitelor bancare nu se va repeta.

Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Olli Rehn, a afirmat săptămâna trecută că Ciprul a fost într-adevăr un caz excepţional, însă UE pregăteşte o lege care prevede că deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro în cont ar putea pierde o parte din bani, care ar fi utilizaţi pentru salvarea băncii ajunsă într-o situaţie dificilă.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 17 comentarii
Taguri:
BĂNCI ,
DEPOZITE ,
FALIMENT
COMENTARII
  • Noi 20 mai 2013

    Sa ne rugam sa nu ne introduca si pe noi in UE.

  • Donitz 19 apr 2013

    * bancheri vor castiga si de data asta,dar atentie,paharul s-a umplut si incepe sa dea pe afara.

  • Perosana fizica nu juridica 17 apr 2013

    Asa a deciz Board-ul corporatiilor care conduc lumea sa ia banii oamenilor din depozitele bancare ca sa se salveze bancile private? Ce spune dl Blanculescu ca este aivizat, ca doar bugetarii stau pentru ca pres serv necomerciale .

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Va avea curaj Traian Băsescu să facă asta? Adevărul care trebui spus până la capăt