CCR a înregistrat două sesizări privind controlul constituționalității înainte de promulgare, după ce ICCJ și AUR au anunțat că atacă proiectul de lege privind plata pensiilor private

UPDATE: Pe rolul CCR au apărut, joi seară, două dosare care nu au menționate părțile, dar conțin indicativul AI, care înseamnă „controlul constituționalității legilor înainte de promulgare”.

Aceste două sesizări apar drept trimise spre repartizare, urmând să se stabilească un termen pentru analizarea lor, pentru a decide daca prevederile respectă legea fundamentală și pot merge la promulgare sau se întorc în Parlament pentru a fi modificate.

Instanța supremă a decis în ședința de joi a Secțiilor reunite să își exercitarea atribuțiile de atacare a legii aflate în termenul de constituționalitate, înainte de promulgare.

Argumentele ICCJ

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private.

Sesizarea este legitimată constituţional de dispoziţiile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd dreptul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a sesiza Curtea Constituţională pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare, informează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

AUR atacă la Curtea Constituțională legea privind plata pensiilor private

ICCJ se întrunește joi pentru a discuta despre eventuala sesizare a CCR privind pensiile private

În sinteză considerentele hotărârii nr. 4/2025 a Secţiilor Unite au avut în vedere următoarele aspecte de neconstituţionalitate:

1. Încălcarea dreptului la proprietate privată, garantat de dispoziţiile art. 44 din Constituţie, a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 din Constituţie şi a principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (2) din Constituţie.
2. Încălcarea principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie”.

COMUNICATUL intergal al ICCJ

Este a doua sesizare anunțată în spațiul public, după cea a aleșilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR).

„Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat „pentru” adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români”, arată AUR într-un comunicat transmis joi.

Traseul legii

Proiectul de lege privind plata pensiilor private, adoptat miercuri în urma votului din Camera Deputaților, se află în faza controlului de constituționalitate, înainte de a merge la promulgare și a deveni lege, dar va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

Deputații au decis astfel că ponderea tranșei maxime care poate fi încasată dintr-o dată din Pilonul 2 de pensii private la ieșirea din activitate este de maximum 30% (față de 25% inițial), cu excepția celor cu fonduri foarte mici, iar numărul minim de ani pe care poate fi eșalonată plata este de 8 ani (față de 10 inițial). O altă excepție, introdusă printr-un amendament de senatori și asumat și e deputați, prevede posibilitatea acordată bolnavilor de cancer să își retragă întregul activ din pilonul de pensii.

În prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.

România a obținut până în prezent 15 avize formale ale comitetelor de specialitate din cele 25 existente la nivelul OCDE, care trebuie închise pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.