Şefa delegaţiei FMI nu a fost de acord ca presa să asiste la discuţia cu membrii comisiilor de buget

"Este o premieră, e prima dată când întâlnirea cu delegaţia FMI are loc la începutul misiunii, nu în penultima zi. Nu ştiu dacă e bine sau rău, era bine şi în penultima zi, pentru că aflam concluziile. Dat fiind că e la începutul misiunii, aş propune să fiţi de acord ca întâlnirea să aibă două părţi, o parte în care să ne prezentaţi obiectivele misiunii, parte la care propun colegilor mei să fie de acord să participe şi presa, şi a doua parte cu întrebări şi răspunsuri la care, cu scuzele de rigoare, rog reprezentanţii mass-media să ne lase între noi", a spus vicepreşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din Cameră, Viorel Ştefan, la începutul întâlnirii.

Şefa delegaţiei FMI, Andrea Schaechter, i-a răspuns că preferă ca întrevederea cu parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanţe să se desfăşoare în acelaşi cadru ca şi până acum, adică fără presă.

"E o premieră în modul în care ne întâlnim. Noi am încercat ca şi ultimele două dăţi să avem un model comun, dar să răspundem şi sugestiilor făcute de dumneavoastră la ultima misiune, anume să ne întâlnim cu cele două comisii reunite şi în acelaşi timp să avem mai către începutul misiunii această întâlnire tocmai pentru a putea cuprinde şi după aceea procesa opiniile şi sfaturile dumneavoastră", a spus Andrea Schaechter.

"Ne-am dori să continuăm formatul pe care l-am avut îndeobşte în special în ultimele două dăţi, adică să avem discuţiile între noi, fără aportul presei, astfel încât după această declaraţie pe care am făcut-o am prefera să rămânem între noi", a adăugat Andrea Schaechter.

Ea a arătat că delegaţia FMI e la începutul misiunii şi nu se hazardează să prezinte sugestii sau recomnadări.

"În ceea ce priveşte solicitarea dumneavoastră de a prezenta obiectivele, suntem în partea de constatare şi nu ne-am hazarda să venim acum cu recomandări, concluzii. Către presă ne vom îndrepta ulterior şi după ce ne vom formula o gândire", a mai spus Andrea Schaechter.

La ora transmisterii acestei ştiri, întâlnirea între parlamentarii din Comisiile reunite de Buget-Finanţe şi reprezentanţii FMI, BM şi CE este în desfăşurare la Palatul Parlamentului.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional este prezentă, începând de luni, la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

Misiunea va analiza în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.

La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).

Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunţat FMI printr-un comunicat.

Consilul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (Articolul IV) şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.

Guvernul estimează scăderea inflaţiei în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul ţintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază şi a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se menţină între 1-1,5% din PIB în 2014.

Totodată, se estimează un deficitu bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spaţiu pentru o cofinanţare mai mare a fondurilor UE şi pentru susţinerea investiţiilor generatoare de creştere.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%, şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.

Guvernul notează de asemenea în scrisoare că va "încerca" să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră "neutră din punct de vedere bugetar", cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.