BIOGRAFIE - Cine este Oleksandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei: Adjunct loial, pastor evanghelist şi autor de romane science-fiction

De la sfârşitul anilor '90, cariera lui Turcinov, în vârstă de 49 de ani, născut la Dniepropetrovsk, în estul Ucrainei, o urmează pe cea a lui Timoşenko, unul dintre liderii "revoluţiei portocalii" din 2004, originară, la rândul ei din acelaşi oraş.

Acest bărbat cu părul ras şi barbă grizonantă a fost ales sâmbătă preşedinte al Parlamentului, după care, duminică, a devenit şeful interimar al statului, deşi nu a căutat niciodată, în cariera sa politică de 20 de ani, să iasă în prim-plan.

"Una dintre trăsăturile de caracter ale lui Turcinov este aceea că de când a intrat în politică a jucat întotdeauna rolul de numărul doi", subliniază politologul Volodimir Fesenko.

- "Scutierul" loial al lui Timoşenko

El nu ar dori ca, în viitor, să se afle în lumina reflectoarelor şi se pare că nu va candida pentru funcţia de preşedinte. "Va fi întotdeauna scutierul loial al doamnei Timoşenko", preconizează Fesenko.

Absolvent al Institutului Metalurgic de la Dniepropetrovsk în perioada Perestroikăi, el lucrează pentru o scurtă perioadă de timp ca muncitor într-o uzină siderurgică, dar se reorientează rapid din punct de vedere profesional şi se lansează într-o carieră politică la începutul anilor '90.

În 1993 devine consilier economic al preşedintelui Leonid Kucima, apoi creează, în 1994, Partidul Gromada, care va fi condus începând din 1997 de către Pavlo Lazarenko, un fost premier al lui Kucima, în prezent încarcerat în Statele Unite pentru escrocherie şi spălare de bani.

Timoşenko, la vremea respectivă conducătoarea unei mari companii energetice, intră în această perioadă în partidul lui. Din acel moment, Turcinov se va afla mereu în umbra ei.

Amândoi sunt aleşi deputaţi în 1998. Ei creează un an mai târziu un nou partid, Batkivşcina, (Patrie), în urma scindării partidului Gromada. Cunoscută şi ca "prinţesa gazelor naturale", ea devine principala figură a formaţiunii, iar după puţin timp este numită vicepremier.

Batkivşcina trece în opoziţie după destituirea lui Timoşenko de către Kucima, pe care, din acel moment, îl va urî feroce.

În 2004, cea care-şi poartă părul într-o coafură tradiţională, apare în prima linie a "revoluţiei portocalii", care o poartă la putere, în postul de premier, în mandatul preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko.

Oleksandr Turcinov devine şeful Serviciilor Secrete ucrainene (SBU), dar demisionează după ce Iuşcenko o destituie pe Timoşenko.

Potrivit unor documente publicate mai târziu de către WikiLeaks, el s-ar fi folosit în această perioadă de funcţie pentru a distruge documente care stabileau o legătură între aliata sa şi un cap al crimei organizate.

La sfârşitul lui 2007, el este numit vicepremier, în Guvernul lui Timoşenko, până în 2010.

După arestarea şi condamnarea, în anul următor, a lui Timoşenko, el preia controlul asupra partidului lor şi are grijă, în continuare, să nu iasă în prim-plan, lăsându-i acest loc lui Arseni Iaţeniuk, care s-a afirmat ca unul dintre principalii lideri ai opoziţiei în cursul mişcării de contestare care afectează Ucraina de trei luni.

În timpul liber, Turcinov predică într-o biserică evanghelică baptistă de la Kiev. A scris mai multe romane science-fiction, dintre care unul, intitulat "Iluzia fricii", a fost adaptat pentru cinema.