NATO confirmă consolidarea prezenţei în Europa de Est. Avioane britanice vor fi staţionate în România

Conform unui comunicat al Ministerului britanic al Apărării difuzat în contextul reuniunii NATO de la Bruxelles, "Marea Britanie va trimite avioane militare multirol Eurofighter Typhoon pentru misiuni de patrulare aeriană pe flancul sud-estic al NATO, în scopul garantării securităţii aliaţilor din zona Mării Negre". "Avioanele vor fi detaşate de la unitatea Coningsby, aparţinând Forţelor Aeriene Regale, la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu, România, cel mult patru luni, în anul 2017", precizează instituţia.

La rândul său, ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a anunţat că Marea Britanie va contribui cu 800 de militari la un batalion NATO din Estonia.

Măsurile adoptate miercuri sunt rezultatul deciziei luate în iulie de Alianţa Nord-Atlantică în sensul consolidării a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.

Miercuri, în cadrul reuniunii miniştrilor Apărării din ţările membre NATO, Statele Unite s-au angajat să trimită trupe suplimentare, tancuri şi sisteme de artilerie în Polonia. Germania, Canada şi alte ţări NATO au promis că vor contribui la batalioanele NATO din Europa de Est.

În paralel, două nave militare ruse echipate cu rachete de croazieră au fost trimise în Marea Baltică, în largul Suediei şi Danemarcei.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat, conform site-ului agenţiei Reuters, că cei 4.000 de militari suplimentari din ţările baltice şi Polonia sunt o reacţie moderată la decizia Rusiei de a menţine circa 330.000 de militari în apropierea Moscovei, pe flancul vestic al Rusiei şi relativ în apropierea frontierelor Alianţei Nord-Atlantice.

"Doar luna aceasta, Rusia a montat sisteme de rachete Iskander, care pot transporta focoase nucleare, în enclava Kaliningrad; în plus, Moscova a suspendat acordul cu Statele Unite privind procesarea plutoniului de uz militar", a afirmat Stoltenberg, acuzând din nou Rusia de susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei.

Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane.

Cele patru batalioane NATO vor fi comandate de SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada, fiind staţionate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Canada s-a angajat să trimită 450 de militari în Letonia, iar Italia va contribui cu 140 de militari. Între 400 şi 600 de militari germani vor ajunge în Lituania, alături de personal din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg.

"Aceste contribuţii vor fi o demonstraţie clară a relaţiilor transatlantice strânse", a argumentat Jens Stoltenberg.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat în iulie planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în Polonia şi în ţările baltice. O structură multinaţională NATO ar urma să fie staţionată în România. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este "extrem de preocupată" de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.