"Profund îngrijorat", Barack Obama cere revenirea rapidă la o putere civilă în Egipt

El a cerut agenţiilor şi ministerelor vizate să evalueze "implicaţiile" legale ale noii situaţii cu privire la ajutorul pe care Washingtonul îl plăteşte anual Egiptului şi care, în virtutea legii americane, nu poate, teoretic, să meargă către o ţară în care a avut loc o lovitură de stat.

"Cer acum puterii militare egiptene să predea întreaga autoritate rapid şi în mod responsabil unui Guvern ales democratic, într-un proces deschis şi transparent", a declarat preşedintele american într-un comunicat, după o reuniune cu consilierii săi pentru securitate naţională, la Casa Albă.

În reacţia sa cea mai fermă din ultimele zile faţă de criza egipteană, Obama a cerut armatei să fie rezervată, să nu recurgă la arestări arbitrare şi să protejeze drepturile tuturor egiptenilor.

Aleşii şi experţii au criticat dur, de câteva luni, răspunsul timid al autorităţilor americane în faţa eşecului lui Morsi de a pune în aplicare reformele democratice cerute de sutele de mii de manifestanţi într-o ţară căreia Washingtonul îi acordă anual 1,3 miliarde de dolari ca ajutor millitar.

"În ceea ce pare unul dintre cele mai frapante eşecuri diplomatice din ultimii ani, Statele Unite apar (...) ca un partener al regimului islamist represiv şi ca un opozant al unei opoziţii seculare prodemocratice", rezuma, miercuri, în revista Foreign Policy senatorul Ted Cruz.

Semn al dilemei administraţiei sale, Barack Obama a cerut miercuri ca "vocile tuturor celor care au manifestat paşnic să fie auzite - cei care au salutat evenimentele de astăzi, precum şi cei care l-au susţinut pe preşedintele Morsi".

Anunţul privind înlăturarea lui Mohamed Morsi a determinat, într-o primă fază, Statele Unite să evacueze majoritatea personalului ambasadei sale din Cairo, ţinta în trecut a unor manifestaţii antiamericane.

Una dintre consecinţele cele mai directe ale evoluţiilor de miercuri din Egipt se referă la ajutorul militar acordat în fiecare an de Washington puternicului său aliat arab.
Întrebată înainte de îndepărtarea de la putere a lui Mohamed Morsi, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat a refuzat să spună dacă Washingtoul va considera că o astfel de destituire de către armată echivalează cu o lovitură de stat.

Întrebarea este departe de a fi doar o simplă problemă de vocabular: în virtutea legii americane, Washingtonul trebuie teoretic să îşi suspende ajutorul militar anual în valoare de 1,3 miliarde de dolari în cazul unei lovituri de stat. O astfel de întrerupere a ajutorului a avut loc, de exemplu, în Mali, după lovitura de stat din 2012.

Ceea ce se întâmplă în Egipt "ar putea teoretic să fie o lovitură de stat", subliniază Brian Dooley, de la Human Rights First, dar nu trebuie totuşi să fie considerată obligatoriu "o lovitură adusă dezvoltării democratice în Egipt". În opinia sa, Mohamed Morsi a condus deja "ţara într-o direcţie antidemocratică".

"Guvernul Morsi a reprezentat o mare decepţie pentru egipteni", afirmă într-un comunicat Patrick Leahy, preşedintele Comisiei senatoriale pentru operaţiuni externe. Considerând că armata egipteană a fost chemată pentru a respecta dorinţa afişată a poporului pentru ca Morsi să nu mai guverneze, el a avertizat că legea americană este clară: "Ajutorul american este suspendat atunci când un Guvern ales democratic este înlăturat printr-o lovitură de stat".