FOCUS: Buburuze şi ghiocei, pe lemn, sticlă sau etamină, la târgurile Mărţişorului

Târgurile de mărţişoare mai mari sau mai mici au împânzit Capitala, ademenind cu uşurinţă trecătorii, curioşi să vadă ce mai este nou sau chiar interesaţi să cumpere şi zeci de mărţişoare dintr-un foc.

În centrul Bucureştiului, în zonele Unirii, Universitate şi Romană, se găsesc figurinele tradiţionale, pe lângă animăluţe de pluş, flori de plastic în ţiplă, îngeraşi din ceramică pictaţi strident, flori din metal cu sticlă de pus în piept şi brelocuri. De asemenea, printre tarabele de mărţişoare sunt inserate cele cu bijuterii din argint, dar şi unele de unde cei interesaţi îşi pot comanda iniţialele placate cu aur.

Cei care doresc mărţişoare lucrate mai migălos le găsesc la Târgul Mărţişorului de la Muzeul Ţăranului Român, unde meşteri populari, studenţi la arte şi alţi tineri care lucrează şi vând de obicei bijuterii au pregătit mărţişoare din materiale foarte diverse.

Mărţişoarele pictate predomină la târgul de la Muzeul Ţăranului, florile sau micile animale fiind reprezentate astfel în miniatură pe lemn, porţelan, scoici, etamină sau chiar în interiorul unor căpăcele de ghindă. Mai sunt şi mărţişoare vegetale, cu flori şi frunze uscate în sticlă sau lipite pe cartonaşe, figurine din os şi păpuşele de cârpă.

Cerceii din lemn pictaţi sunt peste tot, tentând fetele prin multitudinea de culori şi desene. Ele mai pot achiziţiona broşe croşetate, cercei şi pandantive din sticlă pictată, brăţări şi cercei din metal cu un aer prăfuit. Alte produse ce amintesc de bunici sunt nişte poşete şi portofele din mărgele micuţe de diferite culori, unele în formă de buburuză sau cap de pisică.

Un colecţionar vinde vechi medalii sportive sau care erau oferite ca premiu în învăţământ, precum şi bani româneşti de la 1905 cu gaură în mijloc, povestind că obiceiul era ca aceştia să fie purtaţi cu şnur de mărţişor la mână. Altcineva a făcut răvaşe cu vechi ghicitori româneşti şi desene şi le oferă drept mărţişoare.

O tânără îşi prezintă glumeţ produsele cu mesajul scris "Mărţişoare anti-criză financiară". Ea a făcut broscuţe ţestoase din scoici, fiecare având un ban pe carapace, şi purceluşi - puşculiţă din care iese un ban.

Cei mai mulţi comercianţi sunt tineri care fac bijuterii în timpul liber şi le vând cum pot, în magazine, la tarabe sau pe internet. Un tânăr care a făcut bijuterii din sticlă pictată spune că lucrează pentru 1 martie cu gaşca de prieteni, studenţi la arte ca şi el, şi că anul acesta ţin patru tarabe.

Cei care doresc să ofere un mărţişor mai generos sau un cadou de 8 martie pot merge la Muzeul de Geologie, unde găsesc bijuterii din pietre semipreţioase, cristale şi perle.

Târguri de Mărţişor mai sunt organizate şi la Palatul Copiilor din Capitală, dar şi în parcuri. Copiii de grădiniţă au confecţionat mărţişoare pe care le vor vinde duminică în Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost IOR).

Ziua Mărţişorului este sărbătorită şi prin muzică. În seara de 1 martie, Iris cântă "Cuvinte de iubire" la Teatrul Naţional Bucureşti, cei de la Kumm vor susţine concertul "Kumm ne-am gândit la fete", iar în clubul Expirat cântă folkiştii de la Karma. Cluburile El Comandante şi El Dictator au anunţat petreceri tematice de Mărţişor, tot pentru luni seară.

Pentru unele persoane, sărbătoarea Mărţişorului poate fi şi o ocazie de a învăţa să realizeze astfel de obiecte şi de a face un act caritabil. Este cazul iniţiativei asociaţiei ACart, care şi-a invitat prietenii de pe Facebook, Twitter şi alte reţele de socializare la ateliere de creaţie de mărţişoare, urmând ca banii obţinuţi din vânzarea acestora să fie donaţi pentru Daniel Răduţă, un tânăr bolnav de leucemie a cărui cauză circulă pe internet în vederea strângerii de fonduri pentru tratament. În jur de 40 de persoane s-au întâlnit şi au confecţionat sute de mărţişoare (pandantive şi cercei) din pastă de modelat fimo. Pe unele le-au vândut deja unor firme, însă, pentru cei interesaţi, va fi organizat şi un târg de mărţişoare, duminică, la Verde Cafe.