Două judecătoare CCR, opinii separate: Noul Guvern trebuia confirmat de Parlament

Judecătorul CCR Livia Stanciu consideră că CCR ar fi trebuit să constate că nu există un conflict juridic de natură constituţională între primul ministru pe de o parte, şi preşedinte, pe de altă parte, deoarece şeful statului nu era obligat să semneze decretele de numire pentru noii miniştri în absenţa unui vot de confirmare a noii componenţe politice a Executivului.

„Nu suntem în prezenţa refuzului îndeplinirii unei obligaţii ce revenea Preşedintelui României, câtă vreme nu sunt îndeplinite condiţiile procedurii simplificate de remaniere prevăzută în art.85 alin.(2) din Constituţie, remanierea fiind solicitată de Primul ministru simultan cu ieşirea ALDE de la guvernare, situaţie în care, schimbându-se compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele are obligaţia de a exercita competenţa prevăzută în art. 85 alin. (2) din Constituţie, numai după aprobarea Parlamentului şi în urma sesizării acestuia, conform prevederilor art.85 alin.(3) din Legea fundamentală", arată opinia Liviei Stanciu.

Aceasta consideră că blocajul instituţional nu există deoarece soluţia votului în Parlament ar fi rezolvat problema remanierii.

„Nu suntem în prezenţa unui blocaj instituţional, condiţie esenţială pentru constatarea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională, deoarece a existat şi există un alt mod de înlăturare a presupusului blocaj, respectiv primul-ministru avea la dispoziţie procedura prevăzută de art. 85 alin. (3) din Constituţie, procedură care putea şi poate fi demarată doar din iniţiativa sa, în acest mod subzistând toate premisele prin care un eventual blocaj putea fi înlăturat", conform sursei citate.

De asemenea, Stanciu consideră că, în acest context, deceretele de numire a miniştrilor ar fi fost emise nelegal.

„În opinia noastră, în condiţiile destrămării coaliţiei şi nedelimitării portofoliilor, un decret de remaniere guvernamentală, în lipsa acordului Parlamentului, ar fi fost emis prin fraudă la lege, actul fiind lovit de nulitate pentru nerespectarea unei condiţii de validitate, cu consecinţe directe în ceea ce priveşte respectarea Constituţiei, dar şi a securităţii juridice şi funcţionării Guvernului. Îndeplinirea condiţiilor de legalitate a decretului de numire în funcţia de membru al Guvernului, act administrativ cenzurabil pe calea contenciosului administrativ, se analizează prin raportare la starea de fapt şi la dispoziţiile legale aplicabile acesteia la momentul emiterii actului. Aşadar, decretele de numire sunt guvernate de principiul tempus regit actum, ceea ce înseamnă că Preşedintele nu putea proceda la emiterea decretelor de remaniere, decât cu nesocotirea principiului legalităţii", potrivit motivării CCR.

De asemenea, judecătoarea CCR Simina Tănăsescu că datorită modificării compoenenţei politice a Guvernului, orice schimbare a Executivului ar fi necesitat un vot de confirmare în Parlament.

„În aceste condiţii, în baza Constituţiei României, începând cu ziua de luni, 26 august 2019, dată începând cu care a intervenit schimbarea compoziţiei politice a Guvernului, orice propuneri de modificare a compunerii echipei guvernamentale ar fi fost înaintate de prim-ministru Preşedintelui României ele necesitau aprobarea Parlamentului pentru a fi încununate de succes. Altfel spus, incidente în această procedură de remaniere guvernamentală erau doar dispoziţiile art.85 alin.3 din Constituţie şi nu cele ale art.85 alin.2. Cu toate acestea, refuzând să respecte prevederile exprese şi clare ale art.85 din Constituţie, prim-ministrul României a învestit Curtea Constituţională cu soluţionarea unui pretins conflict juridic de natură constituţională invocând exclusiv alineatul 2 al articolului 85 din Constituţie", arată opinia separată a judecătoarei.

CCR a decis pe 18 septembrie că preşedintele Klaus Iohannis trebuie să emită de îndată decretele de revocare a miniştrilor, precum şi pe cele de numire a miniştrilor interimari. Şeful statului trebuie să răspundă, de îndată, în scris şi motivat, legat de refuzul propunerilor.

Prin urmare, Klaus Iohannis trebuie să o revoce pe Ana Birchall din funcţia de ministru al Justiţiei.

Totodată, şeful statului trebuie să îi numească interimari pe Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneş la Mediu şi Ştefan Radu Oprea la Relaţia cu Parlamentul, după ieşirea ALDE de la guvernare şi demisia miniştrilor partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu. Potrivit legii, interimatul la un minister durează 45 de zile.

De asemenea, nu există un conflict de natură juridică cu privire la propunerea ca ministru plin a Danei Gîrbovan la Justiţie, a lui Mihai Fifor la MAI, a senatorului Şerban Valeca la portofoliul Educaţie, a Ana Birchall ca vicepremier pentru parteneriate şi Iulian Iancu ca vicepremier pe probleme economice, propuneri trimise pe 26 august de premier la Cotroceni.

Pe 28 august, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat remanierea propusă de şeful Executivului pe 26 august.