INTERVIU - Natalia Gherman: Acordul de Asociere cu UE va duce la îmbunătăţirea relaţiilor cu Transnistria

Ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, afirmă, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că Acordul de Asociere cu UE, care va fi semnat la 27 iunie, va duce la îmbunătăţirea relaţiilor cu Transnistria, exprimându-şi speranţa, totodată, că partidele proeuropene vor câştiga alegerile din toamnă.

Natalia Gherman (Imagine: Radu Stefan/Mediafax Foto)

Natalia Gherman consideră că Acordul de Asociere va ancora "ireversibil" R. Moldova la spaţiul UE, iar o eventuală aderare va depinde şi de modul în care Chişinăul va continua reformele proeuropene.

Totodată, ministrul moldovean de Externe consideră că Acordul de Asociere cu UE va duce şi la îmbunătăţirea relaţiilor cu Transnistria, 38% din exporturile companiilor din această regiune mergând deja către UE. Gherman a explicat că liberalizarea vizelor pentru cetăţenii R. Moldova a dus la o creştere constantă a cererilor de paşapoarte biometrice moldoveneşti din partea cetăţenilor din Transnistria, pentru care cetăţenia R. Moldova a devenit, pentru prima dată, atractivă.

În ceea ce priveşte o eventuală sistare a gazelor ruseşti, diplomatul de la Chişinău a afirmat că Moldova se poate aproviziona timp de 6 luni din rezervele interne ale Ucrainei, dar şi-a exprimat speranţa că primele gaze româneşti vor intra în R. Moldova, prin gazoductul Iaşi-Ungheni, anul acesta, la 27 august, de Ziua Naţională a ţării sale.

Pe de altă parte, Natalia Gherman exclude o anexare a Transnistriei de către Rusia, iar pe vicepremierul Dmitri Rogozin îl consideră "doar un actor" pe scena politică rusească.

Prezentăm integral interviul acordat, vineri, de ministrul de Externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Ce semnificaţie au pentru R. Moldova acordurile cu UE, care vor fi semnate săptămâna viitoare?

Natalia Gherman: Acordul de Asociere care cuprinde şi prevederile privind crearea zonei de comerţ liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană vor fi semnate pe 27 iunie, la Bruxelles. Semnificaţia este una cu adevărat istorică, deoarece aceste acorduri ne vor ancora ireversibil la spaţiul UE şi vom începe implementarea acordurilor imediat după ratificarea de către Parlamentul R. Moldova, ceea ce va însemna o agendă foarte clară şi bine structurată a parcursului european al R. Moldova pentru o perioadă previzibilă. În cazul în care vom implementa cu bună credinţă toate angajamentele pe care le-am preluat absolut voluntar şi le-am reflectat în Acord vom avea posibilitatea să trimitem cereri pentru dobândirea statutului de ţară candidată la aderare şi sperăm într-un viitor previzibil că vom fi invitaţi şi pentru negocierile de aderare la UE.

Îmi vine foarte greu să prezic care va fi perioada în care UE ne va considera eligibili pentru următoarea etapă, însă trebuie să recunosc că foarte mult va şi depinde de noi, cât de bine, cât de consistent, cât de activ vom continua reformele proeuropene şi, în acelaşi timp, cât de consistent va fi sprijinul ţărilor UE şi al instituţiilor europene pentru acest efort al R. Moldova.

Deocamdată, lucrurile merg destul de bine, ne bucurăm de o susţinere fără precedent din partea UE în asigurarea parcursului nostru european. Evident, în a doua jumătate a anului în R. Moldova vor avea loc alegerile parlamentare şi sperăm foarte mult că acest scrutin va aduce victoria partidelor proeuropene care îşi construiesc strategia de comunicare cu cetăţenii R. Moldova pe ideea continuării agendei europene a ţării.

Rep.: Credeţi că acest Acord va duce şi la îmbunătăţirea relaţiilor cu Tiraspol?

N.G.: Fără îndoială. Prevederile Acordului de Asociere şi a zonei de comerţ liber care, de fapt, vor aduce mai multe investiţii în economia R. Moldova, vor spori competitivitatea produselor moldoveneşti şi posibilitatea de export pe piaţa europeană, deci, aceste elemente sunt foarte atractive, atât pentru agenţii economici din partea dreaptă a Nistrului, cât şi pentru cei din partea stângă a Nistrului.

Comerţul cu UE deja reprezintă o parte destul de impunătoare în volumul comerţului exterior din partea stângă a Nistrului. Dar şi mai convingător a fost pentru noi exemplul liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova care a intrat în vigoare în aprilie curent. Avem o cerere pentru paşapoarte biometrice moldoveneşti în creştere constantă din partea populaţiei din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Poate pentru prima dată şi cei care locuiesc în stânga Nistrului au avut încredere în acest efort de integrare europeană şi cetăţenia R. Moldova, paşaportul biometric moldovenesc pentru prima dată a devenit atractiv şi pentru ei.

Rep.: Câţi cetăţeni din cealaltă parte a Nistrului au depus cerere pentru paşapoarte biometrice?

N.G.: Pot să vă spun că mai bine de 56%-58% din cei care locuiesc în stânga Nistrului au deja actele moldoveneşti în regulă şi cererea este în creştere constantă.

Rep.: Ce exportă companiile din Transnistria în UE?

N.G.: Companiile din stânga Nistrului exportă producţia agro-industrială, textilele şi producţia metalurgică. Cooperează foarte bine cu partenerii economici din UE, în acest moment partea comerţului cu UE reprezintă 38% din totalul comerţului exterior al regiunii.

Rep.: Cât ar rezista Moldova fără gazul rusesc?

N.G.: Avem o înţelegere cu Ucraina, în cazul în care - presupunem - va fi sistată livrarea de gaze către Ucraina şi, respectiv, R. Moldova. Există posibilitatea de aprovizionare timp de cel puţin 6 luni de zile din rezervele interne ale Ucrainei, aceasta având mai multe capacităţi de stocare a gazelor în cazuri de forţă majoră. Dar şi mai important este acel proiect de aprovizionare a R. Moldova cu surse energetice alternative pe care l-am lansat cu România cu ceva timp în urmă şi care va fi dat în exploatare chiar de Ziua Naţională a R. Moldova, 27 august. Prima porţiune a gazoductului care va conecta R. Moldova la piaţa UE a gazelor naturale prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni va deveni funcţională la sfârşitul lunii august şi, repet, aceasta este doar prima parte a proiectului. Cu colegii români, cu susţinerea UE, ne gândim la extinderea acestui proiect, până în capitala R. Moldova şi eventual reabilitarea pe plan de infrastructură a întregului sistem energetic moldovenesc.

Rep.: Au tot fost amânări până acum. 27 este o dată sigură?

N.G.: Se pare că este o dată sigură. Premierul R. Moldova şi premierul României au declarat, recent, că prima moleculă de gaz românesc va intra în sistemul R. Moldova chiar de Ziua Naţională. Să-i credem.

Rep.: Credeţi că Rusia o să accepte o aderare a R. Moldova şi eventual a Ucrainei şi a Georgiei la UE?

N.G.: Republica Moldova este un stat independent şi suveran şi alegerea aparţine poporului R. Moldova. Toată lumea, toţi partenerii, mai ales de pe continentul nostru, trebuie să urmeze această logică şi asta este cea mai bună cale de urmat. Poporul R. Moldova decide pentru cine va vota în cadrul scrutinului electoral din luna noiembrie, aşa cum a şi făcut şi în anul 2009 şi în anul 2010, respectiv majoritatea populaţiei susţine alegerea proeuropeană pentru R. Moldova, a avut încredere în acele partide proeuropene din coaliţie care sunt reprezentante în componenţa Parlamentului şi a Guvernului R. Moldova şi care implementează un program amplu de integrare europeană a ţării. Doar R. Moldova este îndreptăţită să decidă încotro să meargă, ce partide politice să aleagă şi cum va fi implementat acest curs susţinut de populaţie. UE, bineînţeles, susţine fără precedent acest parcurs şi din punctul nostru de vedere nu există un model mai eficient şi mai funcţional de dezvoltare şi de modernizare a ţării decât modelul european.

Rep.: După modelul din Crimeea, Rusia ar putea interveni şi în Transnistria? Vă temeţi de un astfel de scenariu?

N.G.: Nu cred. Mai mulţi oficiali ruşi la cel mai înalt nivel ne-au asigurat că Federaţia Rusă respectă în continuare suveranitatea şi integritatea teritorială a R. Moldova. Ei au susţinut că formatul de soluţionare a conflictului transnistrean 5+2 rămâne în continuare unicul format valabil şi dialogul cu Federaţia Rusă noi îl menţinem în măsura în care sunt gata şi partenerii din Federaţia Rusă pentru acest dialog.

Rep.: Vicepremierul Rogozin a fost recent în Transnistria de unde a plecat cu liste de semnături pentru independenţa regiunii...

N.G.: A fost un act neprietenos faţă de R. Moldova şi un model de comportament care nu contribuie nici la menţinerea bunelor relaţii între Moldova şi F. Rusă, nici la procesul de soluţionare a conflictului transnistrean. În promovarea relaţiilor dintre ţările noastre trebuie în continuare să ne ghidăm după exprimări de poziţie oficiale. Despre caracterul şi viitorul acestor relaţii preşedintele, primul-ministru, ministrul de externe al F. Ruse ne vorbesc despre cu totul altceva, ne vorbesc de susţinere pentru integritatea teritorială, suveranitatea R. Moldova.

Rep.: Va avea urmări acea vizită?

N.G.: Nu a fost prima, cine ştie dacă vor mai urma asemenea pe viitor. El ar trebui să fie privit ca atare, ca un actor pe scena politică rusească care a fost nu în vizită oficială ci în vizită privată în R. Moldova. Repet, ne ghidăm după exprimarea poziţiilor oficiale de către conducătorii Federaţiei Ruse.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 2 comentarii
Taguri:
NATALIA GHERMAN ,
RUSIA ,
GAZODUCT
COMENTARII
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
RASTURNARE TOTALA de situatie in cazul mortii patronului Hexi Pharma. Care ar putea fi ADEVARATA CAUZA a decesului. ANUNTUL procurorilor