Prefectul de Harghita: Statul asistă neputincios cum o parte a naţiunii române este discriminată

Potrivit lui Jean-Adrian Andrei, "marele risc" la care este expusă comunitatea românească din judeţele în care etnicii maghiari sunt majoritari numeric nu este "neapărat" acela al scăderii demografice - proces întâlnit, de altfel, la nivel naţional - ci sentimentele de neputinţă, "de teamă şi părăsire", generate, între altele, de lipsa sprijinului societăţii şi al statului.

"Comunitatea românească pierde puterea de a-şi promova la nivel local interesele şi de a influenţa deciziile majore referitoare la ea, căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru. Românii, lipsiţi de suportul general al societăţii şi al statului, constată de multe ori că nu se mai regăsesc în proiecţia de viitor a zonei, că s-au întors la situaţia de toleraţi, că greşesc când îşi concep viitorul aici", a declarat prefectul Harghitei.

Potrivit acestuia, interesele comunităţii româneşti se regăsesc "accidental" în priorităţile autorităţilor locale şi numai atunci când sunt "impuse de constrângeri extralocale".

"Sentimentul neputinţei, corelat cu acela de teamă şi părăsire, sunt elementele fundamentale care definesc astăzi mentalul comunităţii româneşti", a afirmat Jean-Adrian Andrei, potrivit căruia la realizarea acestei situaţii au concurat "lipsa de viziune şi consecvenţă" în activitatea comunităţii locale româneşti şi "slăbirea treptată a autorităţii statului român" în zonă, din motive politice şi din cauza UDMR.

Jean-Adrian Andrei a spus că, din cauza strategiei greşite aplicate din 1990 încoace, statul asistă "neputincios" la discriminarea unei părţi a naţiunii române, într-o zonă aflată sub autoritatea sa, "printr-un cadru instituţional creat de el".

Totodată, prefectul a prezentat o evoluţie a situaţiei demografice a populaţiei româneşti din Harghita, potrivit căreia la recensământul din 1992 numărul acesteia era de 48.948 de persoane, în 2002 a scăzut la 45.870 de persoane, în 2011 erau cu 14,55 la sută mai puţini români în Harghita şi prognozele arată că 2021 se va ajunge la 28.926 de români, cu 40,9 la sută mai puţini decât în 1992.

La rândul său, profesorul universitar dr. Radu Baltasiu de la Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a afirmat, în acelaşi context, că pentru a remedia situaţia românilor din judeţele Harghita şi Covasna se impune acordarea unor finanţări directe către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi numirea unor secretari de stat care să reprezinte interesele acestora.

Prezent la dezbateri, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretudindeni, Eugen Popescu, a afirmat că "este fundamental" ca statul român să aloce fonduri şi să bugeteze Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, pentru a putea să îşi desfăşoare activităţile culturale, educaţionale şi identitare.

"Fără această bugetare, degeaba punem secretari de stat, degeaba punem subsecretari de stat, degeaba facem Secretariat. Acelea sunt forme fără fond. Fondul este bugetul şi acest buget se poate face prin voinţă politică. El trebuie să funcţioneze şi să facă din această comunitate românească o comunitate vie, o comunitate care să aibă activitate culturală, care poate să îşi menţină mass-media în limba maternă", a spus Eugen Popescu.

A XIII-a ediţie a Universităţii de Vară "România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO" a început luni, la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului.