PSD-ALDE au depus proiectul de revizuire a Constituţiei: Se extinde dreptul de a sesiza OUG la CCR / USR: Proiectul este doar o păcăleală pentru români

Proiectul de lege a fost semnat, în numele iniţiatorilor de preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu şi preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

„Prin prezenta iniţiativă legislativă propunem modificaeea şi completarea dispoziţiilor legii fundamentale, în vederea instituirii interdicţiei de a se acorda graţiere individuală pentru infracţiuni de corupţie şi creării unui cadru normativ nou referitor la ordonanţele Guvernului prin care se limitează domeniile în care pot reglementa ordonanţele de urgenţă şi se extinde sfera de reglementare a controlului constituţional asupra ordonanţelor. Propunem ca Guvernul să nu poată reglementa prin ordonanţe de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora şi, totodată, să atribuim Preşedintelui României, unuia dintre preşedinţii celor două Camere, unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori componenţa de a sesiza CCR cu privire la ordonanţe de urgenţă, precum şi la ordonanţele emise în temeiul unei legi de abilitare, pe calea unei excepţii de neconstituţionalitate, în termen de cinci zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ, iniţiat de 140 de parlamentari PSD-ALDE.

PSD şi ALDE propun revizuirea Constituţiei, astfel încât persoanele condamnate la închisoare să nu mai poată deţine funcţii publice.

„Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, prevede completarea adusă articolului 37 din Constituţie cu un nou alineat 2¹.

O altă modificare vizează interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie:

„Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.

În forma în vigoare, articolul 94, litera d făcea referire doar la atribuţia preşedintelui de a acorda graţiere individuală.

Potrivit actului normativ propus de PSD-ALDE, Guvernul nu va mai putea emite ordonanţe de urgenţă care privesc organizarea judiciară.

„Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, prevede modificarea adusă articolului 115 alineatul (6) din Constituţie.

Legea fundamentală prevede în prezent, la articolul 115 alineatul (6) că: „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.

De asemenea, propunerea coaliţiei vizează şi dreptul preşedintelui României sau al partidelor parlamentare de a sesiza ordonanţele de urgenţă la CCR.

„hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea Preşedinţelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainte în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede completarea adusă articolului 146, litera c, din Constituţie.

Potrivit regulamentului Parlamentului, „adoptarea unui proiect sau a unei propuneri de revizuire a Constituţiei de către Camera Deputaţilor şi Senat se face cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.

De asemenea, regulamentul mai prevede că, „dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere”.

La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de preşedintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

USR: Proiectul PSD de revizuire a Constituţiei este doar o păcăleală pentru români

Potrivit unui comunicat de presă al partidului remis, marţi, MEDIAFAX, proiectul PSD este „doar o păcăleală pentru români şi face parte din planul social-democraţilor de a se reabilita în faţa cetăţenilor folosind vorbe goale şi copiere de texte juridice după modelul copy-paste”.

În plus, USR îşi exprimă îngrijorarea că PSD se foloseşte de popularitatea iniţiativei Fără Penali în funcţii publice pentru a strecura modificări constituţionale nocive.

„Dacă va intra în dezbatere împreună cu alte prevederi, aceasta iniţiativă cetăţenească, fără precedent atât pentru scena politică, cât şi pentru societatea civilă din România, poate fi instrumentalizată în mod perfid de PSD. Fie pentru a bloca orice revizuire constituţională şi pentru a pierde această iniţiativă în dezbateri parlamentare, fie ca pârghie pentru a strecura modificări constituţionale nocive, folosind popularitatea acestei iniţiative”, a explicat deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

USR mai transmite că proiectul PSD de revizuire a Constituţiei este unul periculos pentru că include doar modificări superficiale în privinţa temelor majore care au fost vizate de referendumul pentru justiţie. De exemplu, în privinţa interzicerii amnistiei şi graţierii, PSD a adăugat un singur text la unul dintre articolele din Constituţie care se referă la graţierea individuală, dar a evitat în mod deliberat să interzică amnistia şi graţierea colectivă pentru corupţi.

De asemenea, în ceea ce priveşte ordonanţele de urgenţă, PSD nu a inclus şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printre instituţiile care pot contesta la Curtea Constituţională OUG-urile emise de Guvern, după ce în ultimii doi ani magistraţii de la ÎCCJ au criticat serios multe din modificările introduse de PSD-ALDE prin ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei.

„PSD face astăzi un lucru pe care nu şi-l doreşte, o face doar de ochii lumii, după ce fostul preşedinte Liviu Dragnea a ajuns la închisoare. Este evident că PSD interpretează după cum îi convine rezultatul referendumului din 26 mai şi nu a renunţat la idea unei amnistii şi graţieri colective. Ceea ce ne dorim să se întâmple este ca pentru toate aceste propuneri de modificare a Constituţiei, discuţia să se poarte separat şi să dea un vot separat pentru fiecare proiect depus în Parlament“, a precizat deputatul USR Stelian Ion, conform sursei citate.

USR mai susţine că „este absolut necesar ca votul pentru Fără Penali în funcţii publice să fie separat de proiectele de revizuire a Constituţiei pentru a nu parazita iniţiativa”.

PSD-ALDE au depus, la Camera Deputaţilor, proiectul pentru revizuirea Constituţiei, care prevede interdicţia de a deţine funcţii publice a persoanelor condamnate la închisoare, dar şi extinderea dreptului de a sesiza CCR în privinţa ordonanţelor de urgenţă.

Anterior şi opoziţia a depus la Parlament un proiect, iniţiat de PNL şi semnat de USR, pentru un proiect pentru revizuirea Constituţiei prin care condamnaţii definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluşi de la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, iar amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie este interzisă.