Asociatia SOS Infertilitatea: România este singura ţară din UE care nu are o lege a fertilizării in vitro

Maria are 20 şi de un an este căsătorită. La 18 ani, tânăra a fost diagnosticată cu o tumoare canceroasă în urma căreia i-au fost extirpate trompele, astfel, singura soluţie ca să aibă un copil este procedura de fertilizarea in vitro.

Tânăra spune că nu poate beneficia de ajutorul subprogramului lansat de Ministerul Sănătăţii în 2011 sau al proiectului Primăriei Capitalei pentru cuplurile infertile, pentru că una dintre condiţiiile programelor este ca beneficiara să aibă cel puţin 24 de ani.

“Sigur că mă simt discriminată. (...) Aş putea face parte din proiect, dar trebuie să aştept încă patru ani. Nu spun că e mult timp, dar îmi doresc un copil acum pentru că în situaţia mea este riscul ca procedura să nu aibă succes din prima. (...) Indiferent cât aş aştepta, eu nu voi putea concepe un copil fără ajutorul medicinei pentru că nu am trompe, este simplu de înţeles, aşa că nu văd rostul să aşept încă patru ani”, a spus Maria.

Tânăra spune că împreună cu soţul ei au început să strângă bani pentru procedura de fertilizare in vitro (FIV), care costă în jur de 12.000 de lei, astfel încât să nu aştepte încă patru ani pentru a beneficia de ajutorul statului.

Oana este o altă tânără care nu poate avea copii fără fertilizare in vitro, chiar dacă are 21 de ani. Soţul femeii suferă de o afecţiune evolutivă în urma căreia a rămas infertil. Cuplul nu poate beneficia de ajutorul financiar din partea statului pentru că soţia nu are minim 24 de ani, aşa cum este indicat în regulament.

“E frustrant pentru că va aştepta patru ani pentru fertilizare. Încă va fi fertilă peste patru ani, dar cumva ar trebui ca atunci când problema este la partener, indiferent de vârsta partenerului această să poată face procedura, cu condiţia ca ea să fie majoră. Ea ne-a spus că este eligibilă la toate criteriile, mai puţin cu vârsta. Problema este severă la partener, oricum va aştepta degeaba aceşti patru ani că oricum nu are cum să facă copilul”, a spus, pentru MEDIAFAX, fondatoarea Asociaţiei SOS Infertilitatea, Nicoleta Brunel.

Nicoleta Brunel spune că în ultimii zece ani lucrurile au mai evoluat în România, astfel încât mai sunt câteva proiecte pentru cuplurile infertile, dar susţine că toate aceste schimbări nu sunt suficiente.

“În 2010 am obţinut de la Ministerul Sănătăţii crearea subprogramului de Infertilitate prin care s-a acordat un sprijin parţial cuplurilor infertile. Nu se compară cu ceea ce este în Europa în mod real, nici măcar printre vecinii noştri. Bulgaria are trei proceduri, Ungaria are cinci. La noi de la minister există o procedură cu condiţii severe de acces şi pentru un număr foarte mic de cupluri”, a adăugat fondatoarea Asociaţiei SOS Infertilitatea.

Pentru a beneficia de cei 6.150 de lei din partea Ministerului Sănătăţii pentru procedurile FIV, pe lângă criteriul de vârstă, cuplul trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe care sunt “discriminatorii”, mai spune reprezentanta asociaţiei.

“Sunt condiţii un pic discriminatorii şi nedrepte pentru femeile tinere cu o rezervă ovariană slabă. Adică, există o condiţie de AMH, care indică rezerva ovariană. Aceasta trebuie să fie supraunitară, adică mai mare de unu ceea ce cumva e corect, dar există femei tinere, sub 30 de ani, care nu mai au multe ovocite, sunt predispuse la o menopauză precoce. Cu toate acestea, ovocitele lor sunt de o calitate foarte bună şi au foarte mari şanse să reuşească la FIV, dar nu au acces la subprogram”, a explicat Nicoleta Brunel.

Fondatoarea Asociaţiei SOS Infertilitatea spune că persoanele care se confruntă cu infertilitate, cel mai probabil, simt că nu sunt ajutate sau sprijinite.

De asemenea, Nicoleta Brunel susţine că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege a fertilizării in vitro, chiar dacă au fost mai multe tentative.

“Suntem singura ţară din Uniunea Europeană care nu avem o lege a fertilizării in vitro.Tentative au fost nenumărate, dar toate au rămas în aer. (...) Prima lege pe reproducere umană asistată a fost şi cea care a avansat cel mai mult. A fost imediat după cazul Adrianei Iliescu şi a fost iniţiat de un fost ministru al Sănătăţii şi a trecut prin Parlament, a fost aprobată şi a plecat la promulgare la preşedinte şi ulterior a fost respinsă. Ea a fost prima şi cea mai avansată. De atunci au fost vreo şase tentative. (...) Acum este un proiect de lege care stă blocat de vreo 2-3 ani, el fiind iniţiat de Bodog, fost ministru al Sănătăţii. Proiectul nu a fost respins, nu a fost abandonat. Pur şi simplu este blocat undeva”, a declarat Nicoleta Brunel.

Fondatoarea Asociaţiei SOS Infertilitate susţine că dacă România ar avea o lege a fertilizării in vitro, atunci ar exista şi o normă privind această procedură. Ea spune că recomandările din străinătate nu sunt aplicate de medicii din România, iar de multe ori pacientele pierd sarcina pentru că nu au fost respectate regulile de bază.

“Recomandările sunt ferme - doar un singur embrion se transferă la pacientele tinere, adică sub 35 de ani. Atunci când o femeie are şase proceduri eşuate se pot pune trei embrioni că este clar că e o problemă, dar norma acum, după ce s-a constat cât de riscante sunt sarcinile cu tripleţi, este un singur embrion. Asta este regula de aur. Doi embrioni se pun doar în cazuri rare. Din păcate, în România, se pun chiar şi trei la pacientele tinere, care sunt la primele proceduri”, a explicat Nicoleta Brunel.

Brunel spune că de cele mai multe ori, când în urma procedurii femeia rămâne însărcinată cu tripleţi, lucrurile se termină “rău”.

“Sarcina ajunge pe la şase luni. Am avut astfel de cazuri. Pur şi simplu se pierde sarcina. Nu este uşor să duci o sarcină cu tripleţi. De foarte multe ori se termină rău. (...) Noi nu ne dorim doar să obţinem o sarcină cu orice preţ, dar ne dorim ca această sarcină să fie dusă la termen şi să se nască un copil sănătos”, a mai spus Nicoleta Brunel.

În 2011 Ministerul Sănătăţii a lansat subprogramul de fertilizare in vitro şi embriotransfer, prin intermediul căruia cuplurile infertile pot primi 6.150 de lei dacă îndeplinesc cerinţele programului. Potrivit site-ului Ministerului Sănătăţii, în perioada iulie 2011-decembrie 2012, 100 de copii au fost născuţi în urma subprogramului.

De asemenea, în 2018, Primăria Capitalei a lansat proiectul de acordarea sprijinului financiar de circa 3.000 de euro cuplurilor infertile din Bucureşti pentru efectuarea procedurii de fertilizare in vitro.

Reprezentanţii Asociaţiei SOS Infertilitatea spun că au trimis numeroase petiţii Ministerului Sănătăţii pentrua crea o lege a fertilizării in vitro, dar nu au primit niciun răspuns.

Potrivit informaţiilor furnizate de site-ul Camerei Deputaţilor, în noiembrie 2013, a fost depus un proiect de Lege privind reproducerea umană asistată medical. Proiectul a fost adoptat de Senat, iar de atunci acesta este trimis pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor. Astfel, România rămâne, şi în 2019, singura ţară din Uniunea Europeană care nu are o lege a fertilizării in vitro.

MEDIAFAX a cerut ministerului Săntătăţii un punct de vedere pe acest subiect, până la ora transmiterii ştirii nefiind remis vreun răspuns la această solicitare.