Bucureştiul va fi promovat în străinătate cu Centrul Vechi, Palatul Parlamentului şi zona verde

Bucureştiul va avea un brand turistic în viitorul apropiat şi va fi promovat în străinătate din acest an cu viaţa de noapte din Centrul Vechi, cu zona verde a oraşului, Palatul Parlamentului şi muzeele, a declarat Călin Ile, vicepreşedintele asociaţiei pentru promovarea turismului în Bucureşti.

Bucureştiul va fi promovat în străinătate cu Centrul Vechi, Palatul Parlamentului şi zona verde

Potrivit reprezentantului Asociaţiei de promovare şi dezvoltare turistică a Bucureştiului, promovarea Capitalei în afara ţării va avea ca principale direcţii viaţa efervescentă din oraş - Centrul Vechi, influenţa comunismului şi existenţa celei mai mari clădiri din Europa - Palatul Parlamentului, părţile de autentic românesc - cu Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului, zona verde a oraşului, cu lacurile sale şi chiar şi mitul Dracula.

"Putem promova viaţa culturală, Festivalul Enescu, arhitectura şi istoria oraşului, împrejurimile Bucureştiului şi multe altele. Toate însă trebuie asamblate de către specialişti, iar acest lucru se va întâmpla în curând", a declarat Ile pentru MEDIAFAX.

El crede că în prezent cel mai important punct de atracţie pentru străini este reprezentat de modul de viaţă al bucureştenilor şi că românii sunt prietenoşi şi mulţi dintre ei vorbesc limbi străine.

Străinii care vin în Bucureşti pleacă, în general, cu o impresie mai bună decât cea avută la sosire.

"Scopul nostru este să generăm această primă vizită şi, din păcate, aici avem de combătut anumite şabloane pe care străinii încă le mai au despre Bucureşti, că este un oraş nesigur, cu câini vagabonzi, în care nu ai ce să faci sau unde eşti furat la tot pasul, cu prostituţie sau mizerie. Aici, rolul nostru va fi extrem de important, să le arătăm că suntem un oraş la fel ca altele din Europa, unde se întâmplă şi lucruri rele, şi bune, dar unde merităsă vii, pentru că este plăcut", a adăugat oficialul asociaţiei de promovare.

Turiştii străini care ajung în Bucureşti sunt nemulţumiţi că lipseşte un sistem de informare pietonal, cu hărţi, mai ales în zona Centrului Vechi şi că nu există un calendar al evenimentelor promovat din timp, care să conţină şi programul muzeelor şi spectacolelor de cultură. Un alt motiv de nemulţumire pentru străini este situaţia taxiurilor din oraş, atât transferul de la Otopeni, cât şi eventualele curse prin oraş, mai ales noaptea, turiştii considerând că acestea sunt un factor de risc şi stres pentru ei.

O altă problemă este lipsa parcărilor în centrul oraşului pentru autocarele cu turişti.

Asociaţia de promovare şi dezvoltare a turismuluiîn Bucureşti a fost înfiinţată în iulie anul trecut, prin asocierea a nouă membri fondatori: ANAT, care reprezintă agenţiile de turism, FIHR, una dintre asociaţiile care reprezintă hotelurile din Bucureşti, HORA - reprezentantul restaurantelor din Capitală, SKAL, care reuneşte specialişti din turism, Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti, Compania Aeroporturi Bucureşti, UNTRR, ca exponent al transportatorilor, Tarom şi Primăria Municipiului Bucureşti.

Bugetul iniţial a fost reprezentat de contribuţia fiecărui membru, şi anume 1.500 de euro. Pasul imediat următor a fost aprobarea în şedinţa de consiliu de la finele lunii noiembrie a unei sume de 500.000 lei lunar, contribuţia Primăriei Municipiului Bucureşti către asociaţie pentru promovarea oraşului.

"Pe viitor însă principala sursă de finanţare ar trebui să constea în taxa de sejur, acel city tax pe care noi îl colectăm de la turişti şi îl vărsăm către bugetele locale. Peste tot în lume, 80% din aceasta se varsă înapoi către turism. Ştim că pentru aceasta însă ar fi nevoie de o schimbare a codului fiscal, dar sperăm să reuşim. Şi când spun sperăm, mă refer la absolut toate destinaţiile care contează în turismul românesc, fie că vorbim de Litoral, Deltă, Maramureş, Braşov, Sibiu sau Bucovina. Astăzi, aceşti bani îşi pierd urma în primăriile de sectoare, în Bucureşti, lucru care nu se întâmplă în niciun oraş civilizat din Europa", a mai spus Călin Ile.

Potrivit datelor INS, în structurile de cazare din Bucureşti au înnoptat în 2013 aproximativ 1,32 milioane de persoane, dintre care aproape 600.000 de străini, mai mult decât oraşele Constanţa (436.500 turişti), Braşov (396.300 turişti), Timişoara (224.400 turişti) şi Sibiu (222.800 turişti) împreună şi de două ori mai mulţi faţă de întreg litoralul.

Asociaţiile din turism estimează că dintre străini 70% sunt oameni de afaceri, veniţi la diverse conferinţe sau congrese, iar 30% au venit efectiv pentru turism.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 2 comentarii
Taguri:
BUCUREŞTI ,
PROMOVARE ,
COMENTARII
  • Maut 6 ian 2015

    Cel mai bine Bucureștiul se vede pe bicicleta . Organizati grupuri de turiști pe bicicleta din alte tari . Organizati schimb de grupuri pe bicicleta cu alte orașe din Europa .

  • gore 5 ian 2015

    Palatul Parlamentului?Aaa,de fapt Casa Poporului,facuta de Ceausescu!Pai cum vine asta,ne laudam cu ce au facut comunistii?Voi ce ati facut mai amatorilor,in ultimii 25 de ani?Suntem tara minune,criticam comunismul,dar tot ce avem dateaza de atunci!

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Inevitabilul s-a produs pentru Gabriela Firea! Decizie BOMBĂ în SCANDALUL ANULUI. „Nu a fost o decizie simplă”