Crearea sistemului antirachetă costă 200 mil. euro, iar dezvoltarea lui peste 800 mil. euro

Crearea unui sistem de apărare antirachetă complementar, destinat apărării populaţiei din ţările europene membre ale NATO, costă aproximativ 200 de milioane de euro, iar dezvoltarea acestuia era evaluată, în urmă cu un an, la 833 de milioane de euro.

Crearea sistemului antirachetă costă 200 mil. euro, iar dezvoltarea lui peste 800 mil. euro (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Amplasarea în România a sistemului antirachetă costă Statele Unite 400 de milioane de dolari.

Marţi, 3 mai, un oficial american care face parte din delegaţia ce negociază Acordul privind amplasarea, în România, a unor elemente ale sistemului american antirachetă a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută la Slatina, că amplasarea sistemului antirachetă costă 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual funcţionarea sistemului, fără a include rachetele.

Oficialului american a precizat că pentru România nu implică niciun fel de costuri amplasarea acestui sistem, ţării noastre revenindu-i doar punerea la dispoziţie a fostei baze militare de la Desevelu şi asigurarea pazei sistemului.

Potrivit unei declaraţii din 5 mai 2010 a secretarului general NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de AFP, crearea unui sistem de apărare antirachetă complementar, destinat apărării populaţiei din ţările europene membre ale NATO, va costa "mai puţin de 200 de milioane de euro, pe o perioadă de zece ani".

Oficialul afirma atunci că "NATO construieşte deja un sistem antirachetă pentru protejarea militarilor atunci când se află în misiune", şi a cărui dezvoltare este evaluată la 833 de milioane de euro, potrivit datelor oficiale.

Pe această bază, "costul suplimentar pentru protejarea nu doar a militarilor, ci şi a populaţiei, a cetăţenilor obişnuiţi din oraşe, este de până în 200 de milioane de euro, (eşalonat) pe o perioadă de zece ani, (sumă) care va fi împărţită între cele 28 de state membre", preciza atunci Rasmussen.

"La un asemenea preţ, cum să nu putem fi de acord să fie construită o apărare pentru toţi cetăţenii noştri, împotriva atacurilor cu rachete? De ce am proteja militarii şi nu (am proteja) toate celelalte persoane?", a continuat acesta.

"Ar trebui ca NATO să îşi asume ca sarcină apărarea teritorială antirachetă, ca misiune a Alianţei ? Răspunsul meu este simplu: da", a conschis secretarul general al organizaţiei. El şi-a exprimat speranţa ca această hotărâre să fie adoptată la summitul NATO de la Lisabona, la sfârşitul lui noiembrie.

Sistemul de comandă şi control al NATO va asigura legătura între sistemele antirachetă existente sau în curs de instalare, din ţări ca Olanda sau Germania, cu cel care va fi creat de Alianţă pentru acoperirea militarilor în timpul operaţiunilor şi cu cel pe care Statele Unite intenţionează să îl creeze în Europa de Est.

Acest dispozitiv va avea ca scop protejarea membrilor europeni ai NATO de atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. El se deosebeşte de fostul proiect american de "scut", lansat de fostul preşedinte american, George W. Bush, care avea ca obiectiv să apere teritoriul american împotriva rachetelor cu rază lungă de acţiune care ar fi putut survola Europa.

În 20 noiembrie 2010, liderii NATO, aflaţi la Lisabona, au convenit asupra necesităţii unui scut antirachetă, adoptând un "concept strategic" care descrie toate ameninţările la adresa securităţii lor şi răspunsurile moderne pe care le pot da, informa AFP.

Acest document de 11 pagini, care înlocuieşte un altul datând din 1999, a fost adoptat în prima dintre cele două zile ale summitului Alianţei Nord-Atlantice, de la Lisabona.

Ca o noutate, el menţiona un sistem antirachetă menit să protejeze populaţiile şi teritoriile NATO, care va fi "unul dintre elementele centrale ale apărării colective".

O cooperare va fi propusă Moscovei în acest domeniu, adăuga documentul.

Preşedintele american, Barack Obama, saluta faptul că aliaţii au ajuns la un acord "pentru a dezvolta un sistem de apărare antirachetă suficient de puternic pentru a acoperi teritoriul european al NATO şi populaţiile sale, precum şi Statele Unite".

Într-o fază ulterioară, acest scut instalat în Europa ar putea contribui de asemenea la apărarea americanilor, un element care a fost de altfel la originea suspiciunilor pe care le avea Moscova încă de la început privind motivele occidentalilor.

"Conceptul strategic" nu menţionează nici ţări precum Iranul, nici regiuni ca Orientul Mijlociu, care se presupune că ar constitui o ameninţare de proliferare balistică şi nucleară care să justifice instalarea scutului. Turcia a obţinut ceea ce dorea în această privinţă, nota AFP.

Tot în 20 noiembrie 2010, The Guardian, în ediţia electronică, informa că scutul antirachetă al NATO, "o umbrelă protectoare" pentru cei 28 de aliaţi, în valoare de 270 de milioane de dolari, va fi instalat în mai multe etape, începând din 2011, şi ar urma să includă şi elemente în România.

Începând cu 2011, spunea sursa citată, Statele Unite vor mobiliza nave de război Aegis cu interceptoare în estul Mării Mediterane, sprijinite de unităţi radar mobile şi conduse dintr-un centru de control de la Ramstein, Germania.

Până în 2015, va exista un sistem antirachetă terestru de tip Aegis în Polonia sau România, sau chiar în ambele ţări. A treia etapă, prevăzută pentru 2018, include prezenţa avioanelor fără pilot.

Până în 2020, ar trebui să fie amplasate rachete cu rază mai lungă de acţiune, pentru a oferi protecţie în faţa ameninţării cu rachete balistice intercontinentale, care vor fi monitorizate de sisteme-radar de avertizare timpurie, cum este cel din Fylingdales (North Yorkshire), Marea Britanie. Staţia de satelit americană de la Menwith Hill, tot în North Yorkshire, va avea de asemenea un rol-cheie.

Scopul scutului antirachetă este să protejeze aliaţii din cadrul NATO şi ţările din estul Mediteranei de o ameninţare considerată tot mai mare, în special cea reprezentată de rachetele cu rază lungă de acţiune Shahab-3 şi Qiam-1, care au raza de circa 4.000 de kilometri, şi care sunt dezvoltate de Iran. Cu toate acestea, Iranul nu este menţionat ca ameninţare în proiectul scutului.

În 28 aprilie 2010, NATO informa că doreşte crearea unui scut antirachetă european prin integrarea în sistemul antibalistic al SUA. Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să integreze propriul sistem de apărare antirachetă scutului american în scopul creării unui sistem antibalistic european, anunţa purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, citat de pagina online a RIA Novosti.

"NATO intenţionează să integreze capacităţile sale antirachetă în sistemele antibalistice ale altor ţări pentru a crea un scut comun pentru Europa", preciza Appathurai.

În 4 februarie 2010, România a acceptat invitaţia părţii americane, transmisă de preşedintele SUA, Barack Obama, privind participarea la sistemul de apărare antirachetă american din Europa.

Luni, 2 mai 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt, preşedintele României precizând că baza ramâne sub comandă românească.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, 3 mai, că pentru început la fosta baza aeriană de la Deveselu vor fi dislocaţi 200 de militari americani, subliniind că unitatea rămâne în continuare sub comanda Forţelor Aeriene Române.

"Sistemul antirachetă american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei. Este un sistem defensiv de apărare al teritoriul României şi Statelor Unite, de apărare împotriva rachetelor balistice. Sigur, de eficienţa, de eficacitatea sistemului beneficiază şi alte ţări, dar realizarea sistemului este o înţelegere bilaterală americano-română. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, şi componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Deocamdată este o tratare bilaterală a sistemului şi repet, baza aeriană Deveslu rămâne sub comanda ofiţerilor din forţele aeriene române", a explicat Băsescu.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a declarat, marţi, la Slatina, că SUA vor instala în orizontul anului 2015 la Deveselu un sistem strict defensiv de interceptări care nu va avea niciun fel de efecte negative asupra populaţiei, mediului şi culturilor agricole.

(Material realizat de Lucia Efrim, eveniment@mediafax.ro)

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

 


comentează și tu Momentan sunt 0 comentarii
Taguri:
SISTEM ANTIRACHETĂ ,
ROMÂNIA ,
COMENTARII

Nu exista comentarii

COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide