ICCJ respinge cererea lui Alin Cocoş de judecare în arest la domiciliu; Videanu, fără control judiciar

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în 18 iunie, în dosarul Bica 2, înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar pe o perioadă de 60 de zile pentru Dorin şi Alin Cocoş, revocarea măsurii controlului judiciar pentru Adriean Videanu şi menţinerea controlului judiciar în cazul lui Ionuţ Mihăilescu.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au atacat decizia în cazul lui Adriean Videanu, însă luni, Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia, ca tardiv formulată.

Completul de cinci judecători a respins, prin decizia de luni, şi contestaţia lui Alin Cocoş, care a solicitat instanţei să fie judecat în continuare în arest la domiciliu, nu sub control judiciar, instanţa apreciind că solicitarea este nefondată. Alin Cocoş a cerut să rămână în arest la domiciliu întrucât zilele în care este sub această măsură preventivă vor fi scăzute din pedeapsă, în cazul în care va primi o condamnare la închisoare în dosarul Bica 2.

În perioada controlului judiciar, Dorin şi Alin Cocoş au interdicţie să părăsească ţara şi să comunice, direct sau indirect, pe orice cale, cu Alina Bica şi Ionuţ Mihăilescu, precum şi cu martorii din dosarul în care sunt judecaţi. De asemena, Dorin şi Alin Cocoş trebuie să se prezinte la secţia de poliţie în zilele stabilite prin prorgramul de supraveghere judiciară şi la instanţă, ori de câte ori sunt chemaţi, dar şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.

În dosarul "Bica 2", Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat şi reprezentant al Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), ulterior procuror şef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoş este judecat pentru două fapte de trafic de influenţă şi dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi pe Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu şi în cote parţi egale cu acesta, un teren în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi din Snagov.

Anchetatorii susţin că, pentru a ascunde provenienţa acestui teren, Ionuţ Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoş, ar fi generat şi intermediat "tranzacţii nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relaţii cu prieteni şi membrii de familie".

Dorin Cocoş este acuzat că, în schimbul influenţei exercitate asupra Alinei Bica şi a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins şi primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunţător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiţia să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

O altă acuzaţie adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acţiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzaţie adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat, la judecarea în fond a dosarului Carom, la 11 ani şi patru luni de închisoare. În 8 iunie, prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, Ovidiu Tender a fost condamnat la 12 ani şi şapte luni de închisoare.

Dosarul "Bica 2" a fost disjuns din cel în care fosta şefă a DIICOT fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.