Kelemen: Includerea R. Montană în UNESCO, imposibilă fără voinţa primăriei. Eu am raportul arheologilor

Fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor spune că autorităţile locale din Roşia Montană s-au declarat încă din 2010 împotriva includerii zonei în patrimoniul UNESCO şi precizează că raportul întocmit în urmă cu trei ani pe tema vestigiilor istorice de acolo se află în posesia sa, şi nu la minister.

Fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Kelemen Hunor a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că nu se poate face nimic împotriva voinţei autorităţilor locale, pentru că acestea trebuie să aibă grijă de un monument inclus în patrimoniul UNESCO şi să vină cu planul de management al monumentului respectiv.

"În anul 2010 am fost primii care am spus că trebuie să mergem cu patrimoniul de la Roşia Montană la UNESCO, dar nu s-a putut. În acest moment, indiferent de cine ce strigă şi cine ce spune, indiferent dacă sunt sau nu din acest punct de vedere popular, nu se poate să mergi la UNESCO cu acest sit arheologic, cu acest monument, dintr-un singur motiv. Dacă toate aspectele ar fi clare, dacă starea fizică, starea galeriilor romane, medievale ar fi perfectă, mai lipseşte ceva, şi anume acordul autorităţilor locale. Nimic nu se poate face împotriva voinţei autorităţilor locale, pentru că există o responsabilitate comună, a autorităţii locale şi a celei centrale. Autoritatea locală trebuie să aibă grijă de monument, ei trebuie să vină cu planul de management al monumentului respectiv şi ei sunt cei care sunt monitorizaţi. Dacă ei spun că nu doresc şi nu vor şi nu semnează hârtia, eu nu am cum să trimit la Paris o documentaţie din care lipseşte un criteriu foarte important: acceptul autorităţilor locale, al Primăriei Roşia Montană. Nu sunt iresponsabil şi nu vreau să faca ţara şi ministerul de râs în faţa UNESCO", a spus Kelemen.

Potrivit acestuia, autorităţile locale din Roşia Montană au spus încă din 2010 că nu acceptă includerea în patrimoniul UNESCO şi că vor să se facă în zonă exploatare minieră, având nevoie de locuri de muncă.

"Eu respect această poziţie şi decizia lor. Dacă totul ar fi perfect în acest dosar privind includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, dosarul nu ar merge mai departe fără acceptul autorităţilor locale. Acesta este cel mai important lucru, nu depinde de un ministru, de un singur om includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO, nu merge dosarul fără acordul autorităţilor locale, nu va fi acceptată niciodată pe lista UNESCO o astfel de iniţiativă", a subliniat fostul ministru al Culturii.

În ceea ce priveşte un raport asupra vestigiilor istorice de la Roşia Montană, întocmit de trei profesori şi arheologi din Marea Britanie, şi despre care arhitectul Şerban Cantacuzino, reprezentant al fundaţiei Pro Patrimonio, spunea că este de negăsit, Kelemen a menţionat că acest document se află în posesia sa şi că l-a ajutat în decizia luată, de a nu se radia Masivul Cârnic de pe lista naţională a monumentelor istorice.

"Trebuie să vedem de unde am plecat când am preluat Ministerul Culturii şi unde am ajuns, şi care era poziţia noastră. În decembrie 2009, eu m-am confruntat cu prima problemă legată de lista monumentelor istorice. Trebuia lista actualizată din 2008, dar nu s-a făcut. În 2010, când am reactualizat lista, am ţinut foarte mult să fie trecute pe această listă, pe lista A, atât galeriile romane din Masivul Cârnic, cât şi galeriile medievale şi moderne. Am asigurat această protecţie pentru Masivul Cârnic, pentru tot ce înseamnă monumente arheologice în acel masiv de la Roşia Montană", a explicat fostul ministru al Culturii.

Acesta a precizat că la începutul anului 2010 a primit raportul de cercetare arheologică privind Masivul Cârnic care, conform procedurii, trebuia înaintat Comisiei Naţionale de Arheologie, pentru analiză şi luarea unei decizii legate de descărcarea de sarcină istorică.

"Comisia a dat aviz favorabil, în unanimitate, pentru descărcare de sarcină istorică a Masivului Cârnic, iar după vot, semnarea descărcării a fost dată de Direcţia Judeţeană de Cultură Alba, nu de mine, pentru că eu, ca ministru, nu puteam din punct de vedere legal. Eu m-am consultat cu foarte mulţi specialişti în domeniul arheologic şi administrativ. Nu puteam să blochez dezbaterea raportului, pentru că era un abuz în serviciu, şi nu am vrut să comit o ilegalitate. Era o procedură care trebuia urmată. După ce Direcţia Judeţeană de Cultură Alba a eliberat avizul, trebuia să radiez Masivul Cârnic de pe lista monumentelor istorice de categoria A, ceea ce nu am făcut, din mai multe motive", a mai spus Kelemen.

Unul dintre motivele care l-au determinat să nu semneze radierea Masivului Cârnic din lista monumentelor istorice a fost şi raportul întocmit de profesorii şi arheologii britanici.

"În 2010, eu eram confruntat cu următoarea situaţie: aveam punctul de vedere al arheologilor care au pregătit raportul de cercetare arheologică, întocmit de arheologi angajaţi de investitor - RMGC, pentru că aşa spune legea, care era clar în favoarea exploatării. Erau foarte mulţi specialişti, şi din zona Academiei Române, şi din alte structuri neguvernamentale, care spuneau că nu e bine să se facă exploatarea minieră. Erau puncte de vedere divergente. Şi era foarte important pentru mine, aşa cum cred că este pentru orice decident, să am un punct de vedere corect, coerent, neutru, din partea unor specialişti care nu sunt implicaţi de nicio parte", a mai explicat Kelemen Hunor.

Acesta a precizat că, prin relaţii personale, a ajuns la trei profesori şi arheologi britanici foarte importanţi - Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson - şi a avut mai multe schimburi de scrisori cu Şerban Cantacuzino, dar şi cu alte persoane.

"I-am chemat pe aceşti arheologi în ţară, cu scopul de a întocmi un raport pentru mine. Am constatat că Ministerul Culturii nu avea posibilitatea legală să plătească onorariul pentru aceşti arheologi, iar din acest motiv nici comanda nu a făcut-o ministerul. Una dintre persoanele care a venit cu oferta a fost Şerban Cantacuzino, că adună el bani, şi au mai fost şi alte persoane care au spus că pentru un astfel de raport neutru şi pentru plata echipei din Marea Britanie dau şi ei nişte bani necesari. Şi aşa, o parte a plătit Şerban Cantacuzino, în relaţie directă cu arheologii britanici. Niciodată nu a existat vreo înţelegere sau vreo obligaţie din partea noastră, nici către Şerban Cantacuzino, nici către celelalte persoane care au contribuit la plată, de a le da raportul. Ei au făcut acest gest doar pentru a avea un punct de vedere foarte echilibrat şi neutru, inclusiv pentru decizia de a trimite sau nu documentaţia eventual la UNESCO, inclusiv pentru a şti dacă e bine sau nu să radiem din lista monumentelor istorice", a afirmat Kelemen Hunor.

Fostul ministru al Culturii a mai spus că dacă ar fi acceptat radierea Masivului Cârnic de pe lista monumentelor istorice, acesta nu ar mai fi beneficiat de protecţie legală.

"Când am citit raportul întocmit de britanici, m-am convins că în acel moment nu erau întrunite condiţiile pentru a semna radierea Masivului Cârnic de pe lista monumentelor istorice. Dar mai erau şi alte aspecte. RMGC are licenţa de exploatare pentru tot perimetrul Roşia Montană, nu numai pentru Masivul Cârnic, mai este şi Orlea, or, pentru Orlea, nu era făcută o cercetare arheologică. În 2011 au trimis un raport preliminar care nu era corespunzător. Am spus că dacă au licenţă pentru tot perimetrul, atunci trebuie să aştept până ce toate documentele sunt în regulă pentru întreg perimetrul. Până atunci eu nu pot să radiez în etape monumentele de pe listă. De aceea nu am semnat ordinul de radiere a Masivului Cârnic. Acesta a fost contextul", a mai subliniat Kelemen.

Acesta a precizat că raportul arheologilor britanici nu se găseşte la Ministerul Culturii "pentru că nu a fost un raport comandat de minister, şi nicio instituţie publică din România nu a fost implicată în întocmirea raportului, şi nu a existat niciun leu plătit din bugetul ministerului pentru acest raport".

"Cine caută raportul la minister, îl caută într-un loc în care nu există. Acest raport mi-a fost prezentat, a fost prezentat în faţa Comisiei Naţionale de Arheologie, ei cunosc cam ce conţine. M-a ajutat acest raport. Raportul britanicilor era un argument pentru a trimite dosarul Roşia Montană spre UNESCO, dacă totul era în regulă. Probabil că şi Şerban Cantacuzino a fost determinat să facă acest demers gândindu-se la UNESCO. Raportul se află la mine şi la membrii echipei britanice care l-a întocmit. Asta a fost înţelegerea. Raportul îl păstrez, poate că îl voi publica la un moment dat", a mai spus Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, concluzia raportului britanicilor este că, mai ales galeriile romane, unicat în Europa, dar şi celelalte, din perioada habsburgică şi cele moderne, "trebuie să fie păstrate, renovate in situ şi întreţinute, să nu fie distruse".

Fostul ministru al Culturii a mai susţinut că, din punct de vedere profesional şi politic, a făcut ceea ce trebuia să facă în cazul Roşia Montană şi a respectat toate procedurile.

"Am blocat şi am oprit acolo unde trebuia să oprim. Până la sfârşitul mandatului am păstrat protecţia legală, prin păstrarea în lista monumentelor istorice a Masivului Cârnic", a conchis Kelemen Hunor.

Reprezentanţii Pro Patrimonio acuză Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO şi reclamă secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Cârnic, pentru care fundaţia ar fi plătit 10.000 de lire sterline.

Arhitectul Şerban Cantacuzino, reprezentant al fundaţiei Pro Patrimonio, a susţinut, luni, într-o conferinţă, că încercarea de a include patrimoniul Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost făcută în mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci când Ministerul Culturii voia includerea zonei în lista mondială a ariilor protejate.

În acest scop, a precizat Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi plătit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care făcea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial.

Masivul Cârnic, în care se află sectorul minier cu acelaşi nume, se află la sud-est de Roşia Montană.

Şerban Cantacuzino a explicat că a fost contactat, la Londra, de reprezentanţi ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat că îşi doresc salvarea patrimoniului de la Roşia Montană şi că vor să pregătească dosarul necesar procesului de includere, însă ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.

"Relaţiile Pro Patrimonio cu Ministerul Culturii sunt de pe vremea când ministerul voia includerea patrimoniului Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, atunci când ministru era Kelemen Hunor", a declarat Şerban Cantacuzino.

Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileşte "cât de important este acest patrimoniu" a dispărut sau este considerat secret, fundaţia neprimind niciodată vreun exemplar al respectivului document.

Includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

comentează și tu Momentan sunt 11 comentarii
Taguri:
ROŞIA MONTANĂ ,
AUTORITĂŢI ,
UNESCO
COMENTARII
  • Iulia 9 oct 2015

    Extra lucru la domiciliu, acum! Avem urgent nevoie de colaboratori pentru activitate usoara la domiciliu! Se lucreaza in timpul liber, part-time, circa 2 sau 3 ore pe zi. Cerem cunostinte minime de navigare pe internet, de lucru cu fisiere pdf si word si cel putin studii medii. Cereti acum detalii mai…

  • Vasile Zarnescu 24 oct 2013

    Daca raportul a fost platit de asociatia Pro Patrimoniu, nu de minister sau de Hunor Kelemen din buzunarul sau, ce cauta raportul la Kelemen si de ce l-a pitit, fara sa-l faca publica atunci, nu cind voia muschii lui? Oricum, despre acest raport se stia la Ministerul Culturii, iar natingul de Daniel…

  • Mures 26 sep 2013

    Voi cititi doar titlul?

    raportul nu a fost cerut si platit de minister.

    ce sa caute raportul la minister daca ei nu au avut nici o treaba.

    Prosti mai sunteti Doamne sau stiti doar sa scrieti

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
VESTE INCREDIBILĂ pentru Giovani Becali. Avocatul său a făcut ANUNŢUL: ''Este EXTREM de...''