- Home
- Social
- IAŞI, (18.07.2019, 11:20)
- Departamentul Corespondenţi
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Meteoritul căzut la Iaşi în 9 iulie | Cercetător: A avut minimum 8 kg şi 16 cm în diametru/ Care a fost puterea exploziei
Meteoritul care a căzut, în 9 iulie, la Iaşi, şi care a provocat o bubuitură auzită atât în oraş, cât şi în comunele din jur, avea minimum 8 kilograme şi cel puţin 16 centimetri diametru, susţine Silviu Gurlui, profesor de la Facultatea de Fizică din Iaşi.
12165 afișări
Meteoritul căzut la Iaşi în 9 iulie | Cercetător: A avut minimum 8 kg şi 16 cm în diametru/ Care a fost puterea exploziei
Profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică din Iaşi a anunţat la două zile după producerea bubuiturii că aceasta a fost provocată, potrivit unor măsurători realizate de un echipament pe care îl are instalat în turnul cu ceas al Palatului Culturii, de căderea unui meteorit.
Cercetătorul dezvăluie, pe pagina lui de Facebook, caracteristicile meteoritului, despre care susţine că a explodat la mare altitudine.
„Iată şi caracteristicile meteoritului căzut la Iaşi, pe 9 iulie 2019. Meteoritul a avut minim 8 kg şi minim 16 cm în diametru. Puterea exploziei evaluată a fost de minim 800 megawatt (ceva mai mult decât unul dintre reactoare nucleare de la Cernavodă /706 megawatt), însă preţ de doar 2 secunde! Explozia este echivaletă cu 1.6 GJ adică 400 kg de exploziv TNT. A explodat la înălţime mare iar potenţialele fragmente au ajuns pe Pământ fără să producă efecte însemnate pentru că nu am înregistrat vibraţii în sol după cele 5 secunde de impact direct cu sunetul. Cel mai probabil a avut o traiectorie abruptă astfel că la înalţime foarte mare (peste 20 km), în plină zi, lumina produsă prin explozie a fost greu perceptibilă. În plus un corp de aşa dimensiuni la distanţa de 20 km nu poate fi observat deloc uşor de ochiul uman din cauza puterii de rezoluţie limitată (limita este de 10 ori mai mică decât limita de detecţie a ochiului uman). Posibil şi alte fenomene naturale au concurat la lipsa de vizibilitate.Caracteristicile sunetului (20-120 Hz) arată clar că bubuitura a fost la foarte mare altitudine”, a scris profesorul pe reţeaua de socializare.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Dreapta Unită va fi pe buletinele de vot pe 9 iunie
-
ÎCCJ a admis contestaţia Dreptei Unite. USR, PMP şi Forţa Dreptei vor putea candida împreună
-
Încă o fotografie a familiei regale britanice a fost editată înainte de publicare. Regina Elisabeta a II-a apare în imagine
-
Premierul armean avertizează că un nou război ar putea izbucni în această săptămână
El a făcut şi o comparaţie cu meteoritul care a căzut în 2013 în Rusia.
„Comparativ, meteoritul din Rusia, căzut în Chelyabinsk Oblast, 15 februarie 2013: masa 12000 tone, diametru 20 metri, viteza 20km/s, altitudine unde a exploadat 26 km, energia exploziei a fost de 1400000 GJ (400 mii tone TNT) = 30 de bombe Hiroshima”, a mai spus Silviu Gurlui.
Bubuitura din 9 iulie i-a luat prin suprindere pe ieşeni, zgomotul puternic fiind auzit atât în oraş, cât şi în comunele din jur.
Ieşenii au reacţionat pe reţelele de socializare, au povestit ce au auzit şi au încercat să găsească o explicaţie, dat fiind faptul că autorităţile nu au putut spune ce s-a întâmplat.
Singura lămurire a venit din partea profesorului Silviu Gurlui, care a spus că, potrivit unor măsurători realizate de un echipament pe care îl are instalat în turnul cu ceas al Palatului Culturii, unda de şoc ar fi fost cauzată de căderea unui meteorit.
Un eveniment similar a avut loc la Iaşi în urmă cu trei ani, pe 1 iunie 2016, aproape de prânz. Nici atunci nu a fost găsită o explicaţie. Potrivit lui Silviu Gurlui este foarte posibil ca şi atunci să fi fost vorba tot despre căderea unui meteorit.
Citește pe alephnews.ro: O bibliotecă din America acceptă poze cu pisici în loc de bani
Citește pe www.zf.ro: Cea mai râvnită hartă: care sunt materiile prime critice care s-ar putea găsi în adâncurile României şi în ce zone? „Fiecare stat membru va trebui să se ducă pe teren şi să descopere resursele pe care le are. Datele vor fi publice pentru a atrage investitorii.“
Citește pe www.zf.ro: Istoria fascinantă a unuia dintre cele mai folosite materiale de pe faţa pământului. Este extrem de controversat, dar îl folosim în fiecare zi şi toţi îl avem în case
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Nvidia lansează noul GPU „Blackwell” de ultimă generație. Cipul va revoluționa industriile de pretutindeni: „Poate transforma vorbirea în video 3D”
Lovitură dură pentru salariaţii din România: Ce se întâmplă cu zilele libere din acest an ale angajaţilor
Cea mai nouă tehnologie robotică din lume în practica neurochirurgicală, implementată într-un spital din România. Cum s-a ajuns la această realizare
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Așa arată tânăra care a apărut lângă un milionar și și-a mărit tariful, iar site-ul ei a picat din cauza cererii!
PROSPORT.RO
Meteorologii Accuweather anunță un aprilie istoric în România. Temperaturi și fenomene meteo ciudate în București!
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe