Patriarhia răspunde cererii de canonizare a lui Eminescu: Contează evlavia, nu doar reputaţia

• Social

  • Tânărul clujean acuzat că a spart serverele NASA a fost pus sub acuzare în SUA 07:13
  • Fuia: La ministerul Agriculturii va urma un proces de evaluare. Unii vor pleca 22:19
  • Ionel Sinescu, noul rector al UMF "Carol Davila" 21:52
  • Directorul general ANM: Ca orientare, dacă va fi senin vom avea - 20, -25 de grade, dacă e nor vor fi -15, - 20 21:11
  • Peste o sută de nave, blocate pe Dunăre din cauza gheţii - GALERIE FOTO 19:44

Patriarhia precizează, miercuri, într-un comunicat, că propunerea Ligii Scriitorilor din România privind canonizarea poetului Mihai Eminescu ca sfânt în calendarul ortodox român este de apreciat, dar arată că acest lucru presupune "criterii şi proceduri care nu se bazează doar pe entuziasm şi dorinţă publică".

Potrivit procedurii stabilite de Sfântul Sinod privind canonizările de sfinţi din Biserica Ortodoxă Română (BOR), propunerile în acest sens se adresează mai întâi Eparhiei din jurisdicţia căreia face parte solicitantul, care, apoi, o înaintează Sinodului mitropolitan.

La rândul său, Sinodul mitropolitan analizează şi avizează solicitările, proiectele de texte liturgice şi icoane pentru cinstirea acestora şi înaintează Sfântului Sinod propunerile sale.

"Solicitarea Ligii Scriitorilor din România, care nu reprezintă o noutate, se adaugă numeroaselor alte propuneri aflate pe agenda de lucru a Comisiei de Canonizare a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, trecerea în rândul sfinţilor realizându-se în urma unui proces îndelungat, care impune o cercetare amănunţită şi respectarea unor criterii riguroase (credinţă ortodoxă mărturisită public, sfinţenia vieţii şi evlavia populară etc.)", arată Patriarhia, care adaugă că pentru canonizarea sfinţilor este nevoie de "studii temeinice de ordin istoric, liturgic şi canonic, precum şi de proiecte de tropar, condac şi sinaxar, iar apoi de slujbele de la vecernie şi utrenie şi acatist".

De la prima canonizare din BOR (care a avut loc în anii 1950-1955) şi până în anul 2009, Sfântul Sinod a trecut în rândul sfinţilor o sută de sfinţi români sau de alt neam.

"În prezent, nu există nici o lună în calendarul creştin ortodox în care să nu fie pomeniţi sfinţi canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română, dar este nevoie ca să fie alcătuite slujbele liturgice pentru fiecare sfânt. Înainte de a canoniza noi sfinţi, este necesară o consolidare a cultului celor deja canonizaţi, întrucât graba şi superficialitatea în canonizarea sfinţilor, fără o pregătire suficientă, pot fi păgubitoare din punct de vedere spiritual", potrivit sursei citate.

Totodată, Sfântul Sinod a hotărât ca în viitor Comisia specială de canonizare să aibă în vedere analizarea cu prioritate a propunerilor de canonizare a unor "ierarhi, preoţi, monahi cu viaţa îmbunătăţită, credincioşi şi mărturisitori ai credinţei ortodoxe cu o intensă viaţă de rugăciune, începând cu secolele XIII - XIV şi până în vremurile noastre".

"Astfel, motivaţia principală trebuie să fie întărirea evlaviei credincioşilor şi nu doar reputaţia culturală şi patriotică a unei persoane", conchide Patriarhia, car adaugă că propunerea Ligii Scriitorilor din România cu sediul în municipiul Cluj-Napoca se cuvine a fi adresată eparhiei din jurisdicţia căreia se află solicitantul pentru a fi păstrată în evidenţă şi analizată mai întâi de către Sinodul mitropolitan al Mitropoliei respective.