Prima bio-imprimantă 3D din România, care va printa rinichi sau ficat, realizată la Timişoara

Bio-imprimanta 3D a fost realizată de specialiştii de la Symme3D din Timişoara şi funcţionează în cadrul OncoGen - Centrul de Terapii Genetice şi Celulare în Tratarea Cancerului, institut unic în România şi în sud-estul Europei, inaugurat în urmă cu un an.

"Lucrăm deja cu imprimanta, am făcut primele probe de cartilagii împreună cu colegii de la OncoGen. Noi încercăm să folosim, pe lângă celule stem, care pot fi recoltate doar la naştere, şi celule epiteliale, pentru că sunt celulele cel mai uşor de reprogramat. În stadiul în care suntem acum, cu această imprimantă putem să printăm ţesuturi cartilaginoase mari, precum cartilagii, urechi, nasuri, pentru că nu avem vascularizare complexă în acestea. Pe viitor, ne dorim, odată ce creşte performanţa utilajelor noastre, să trecem la vase mari de sânge şi apoi la vase din ce în ce mai mici. Când avem aceste vase rezolvate, vom putea trece la ţesuturi umane complexe, cum ar fi pielea, care e puternic vascularizată. Pe viitor vom ajunge şi la organe mari, cum ar fi ficatul sau muşchii, oasele. Ajungem şi la organe cum ar fi rinichii. Pe lângă faptul că încercăm să facem aceste organe din celule epiteliale prelevate de la pacientul bolnav, riscul de a refuza organul de către corp este zero, practic. Pentru că vorbim de celule din acelaşi ADN, acelaşi corp, acelaşi pacient", a explicat Călin Brandabur, antreprenorul din Timişoara care a realizat împreună cu mai mulţi colegi bio-imprimanta Symme3D, pentru MEDIAFAX.

Medicul Virgil Păunescu, coordonatorul OncoGen din Timişoara, spune că institutul a cumpărat trei imprimante 3D, printre care şi pe cea produsă de cei de la Symme 3D, care este cea mai performantă.

"Cele trei imprimante sunt importante pentru noi şi fac parte din a doua linie de cercetare a OncoGen. O linie de cercetare e imunoterapia în cancer şi alergii şi a doua este medicina regenerativă. În cazul medicinei regenerative, noi am cumpărat o imprimantă 3D care poate să construiască structuri care sunt populate cu celule stem şi poţi obţine structuri de tip biologic: vase de sânge, ureche, nas. Deocamdată, suntem departe ca aceste ţesuturi printate să fie şi transplantate. Primul lucru pe care vrem să-l facem este, în colaborare cu medicul Mihai Ionac (n.r. şeful Clinicii
de Chirurgie Vasculară de la Spitalul Judeţean Timişoara), vase de sânge pentru şobolani. Pentru a vedea dacă metoda şi ceea ce vrem noi să facem e corect, vom lucra pe animale, pe şobolani", a explicat medicul Virgil Păunescu.

Coordonatorul centrului OncoGen din Timişoara spune că, în viitorul apropiat, va fi depus un proiect european astfel încât să poată începe aceste teste.

"Domnul Mihai Ionac trebuie să ne spună ce tipuri de vase de sânge de la un şobolan se pretează pentru a le înlocui şi a le printa. Dacă nu trecem de faza asta, e greu de presupus că putem merge mai departe. Vom depune un proiect pentru operaţionalizarea procesului de imprimare de ţesuturi şi organe. Dacă se reuşeşte, durează până vom şi pune în practică. De exemplu, noi am intrat într-un proiect în 2002, desfăşurat la nivel european, care-şi propunea, pornind de la o celulă, să repari articulaţiile, adică osul, tendonul şi cartilagiul. Şi acesta s-a continuat cu încă două proiecte şi s-a terminat anul trecut. A durat 13 ani de la prima cercetare până la pacient, până la primul lot de 35 pacienţi trataţi cu celule stem mezenchimale, în Europa. Dacă totul merge bine, durează minim zece ani până când vom putea pune în practică", a mai explicat Virgil Păunescu.

La centrul OncoGen sunt realizate şi cercetări privind terapia personalizată în cazul bolnavilor care suferă de cancer, în colaborare cu specialiştii de la Symme3D, care au realizat bio-imprimanta unică în România.

"Dacă avem un pacient care suferă de o boală de cancer, în loc să experimentăm, să le oferim toate chimicalele care există, noi putem să prelevăm celulele canceroase şi împreună cu celulele sănătoase să le dezvoltăm într-un mediu 3D, să le tratăm şi să eliminăm tot ce este foarte nociv şi nefuncţional în timpul chimioterapiei, astfel încât pacientul să primească doar doza de medicament care este funcţională pentru el. Observând care din terapii funcţionează, vom putea face scheme de medicamente personalizate, astfel încât să nu fie atât de nocivă chimioterapia", subliniază Călin Brandabur.

OncoGen este singurul centru de acest tip din ţară, dar şi din estul Europei. Aici se va promova cercetarea cu potenţial aplicabil în domeniul terapiilor avansate cu celule stem umane pentru obţinerea de produse bazate pe tehnologii moderne de biologie moleculară. În cadrul centrului se va merge pe mai multe direcţii de cercetare: biologia celulelor tumorale, medicina regenerativă, studiul celulelor stem adulte, sănătatea şi factorii de mediu şi imunoterapiile.

În cadrul centrului va funcţiona şi o mini-fabrică de medicamente. Instituţia este dotată cu săli de conferinţe şi pentru documentare, dar şi laboratoare în care se vor face cercetări fundamentale, experimente sau diagnostic avansat în cancer pentru realizarea terapiilor personalizate.

Citeşte şi: Florin Iordache şi Bogdan Olteanu, martori în dosarul lui Mihail Vlasov

Citeşte şi: Cinci pacienţi de la Spitalul de Urgenţă din Craiova, depistaţi cu bacteria clostridium difficile

Citeşte şi: Tribunalul Bucureşti a admis cererea RADET de intrare în insolvenţă

Citeşte şi: Uniunea Judecătorilor îi cere premierului Dacian Cioloş soluţionarea conflictului dintre Guvern şi magistraţi

Citeşte şi: Adrian Gurzău a fost audiat la DNA; procurorii pot cere instanţei arestarea deputatului

Citeşte şi: Secţia Spitalului din Aiud închisă după ce pacienţii au sesizat că sunt şoareci, redeschisă

Citeşte şi: Cea mai gravă problemă a României din ultimii 50 de ani. Datele care confirmă o tendinţă îngrijorătoare