Tarcea explică protocolul SRI-ÎCCJ. Se reglementa autorizarea interceptărilor pe siguranţă naţională

Preşedintele instanţei supreme susţine că protocolul a fost încheiat în anul 2009, valabilitatea lui fiind încheiată în 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispus de procurori. Astfel, pentru a se reglemant

„Decizia CEDO a fost pronunţată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală şi necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat şi competenţele unei instanţe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanţele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizaţiei de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracţiunilor pe siguranţă naţională”, a declarat Cristina Tarcea la Antena 3.

Citeşte şi: Un nou protocol între procurori şi un serviciu de informaţii, făcut public. Serviciul secret al Armatei, structură abilitată să coordoneze un acord de colaborare MApN – PÎCCJ din 2011

„Pe președintele Georgescu îl susțin”. Prima declarație a lui Horațiu Potra, la sosirea în țară sub escortă

Românii au ajuns să-și plătească analizele gratuite „pentru că s-a terminat plafonul”. Președintele ARIPA: „Situația este inadmisibilă pentru cei care cotizează de zeci de ani”

Citeşte şi: Raed Arafat cere anchetă după accidentul de rafting din Defileul Jiului, în urma căruia un bărbat a murit. Ambulanţa: Informaţiile primite, greşite

Citeşte şi: „Donează sânge! Fii erou!” | Campanie organizată de studenţii Universităţii de Medicină din Bucureşti: În România, doar 1,7% din populaţie donează, deşi e nevoie de 1000 litri de sânge, zilnic