The New York Times | Prima reacţie a Laurei Codruţa Kovesi după decizia CCR: Presiunile au crescut din cauza condamnărilor

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, are o primă reacţie, pentru cotidianul The New York Times, după decizia CCR, care a stabilit că preşedintele trebuie să emită decret de revocare a sa din funcţie, spunând că presiunile asupra instituţiei pe care o conduce s-au amplificat.

24851 afişări

Imaginea articolului The New York Times | Prima reacţie a Laurei Codruţa Kovesi după decizia CCR: Presiunile au crescut din cauza condamnărilor

The New York Times | Prima reacţie a Laurei Codruţa Kovesi după decizia CCR: Presiunile au crescut din cauza condamnărilor

Laura Codruţa Kovesi, care rămâne în funcţie în timp ce preşedintele Klaus Iohannis îi analizează viitorul, nu a vrut să facă niciun comentariu direct despre decizia Curţii Constituţionale. Dar, într-un interviu de la sediul DNA, a justificat activităţile instituţiei, precizează The New York Times.

"Este greu să fie schimbate mentalităţi. Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România", a declarat Laura Kovesi.

"Din cauza investigaţiilor noastre, din cauza condamnărilor, presiunile asupra instituţiei noastre au crescut categoric în ultimul an şi jumătate. Dacă dispare independenţa procurorilor - ceea ce pare că se întâmplă acum -, activităţile noastre nu devin mai dificile", devin imposibile, a adăugat şefa DNA, conform NYT.

Declaraţiile sunt cuprinse într-o analiză amplă a NYT, publicată duminică, privind situaţia din România. Editorialiştii Marc Santora şi Kit Gillet critică, sub titlul "Pretinzând existenţa unei facţiuni a «Statului paralel», liderii României ţintesc spre procurorul-şef anticorupţie", situaţia din ţara noastră şi în special acţiunile PSD, lăudând pe de altă parte acţiunile şefei DNA.

"Liderul puternic al partidului de guvernământ din România - condamnat pentru fraudă electorală, suspectat că a furat milioane de dolari din fonduri ale Uniunii Europene şi care urmează primească un verdict într-un caz care implică abuz de putere - a avut un mesaj pentru cei peste 100.000 de cetăţeni care s-au adunat recent într-una dintre principalele pieţe ale capitalei: el este victima. Demonstranţii proguvernamentali adunaţi la Bucureşti pe 9 iunie protestau faţă de ceea ce ei numesc «statul paralel» din România care, spun ei, denaturează statul de drept cu ajutorul preşedintelui ţării şi al procurorului anticorupţie. Dacă forţele anticorupţie îl pot viza pe el, a avertizat în mod sumbru Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, pot viza pe oricine altcineva", comentează editorialiştii Marc Santora şi Kit Gillet.

Mitingul a fost "un moment remarcabil" pentru România, "considerată de mult timp una dintre cele mai corupte ţări din Europa, dar care combate agresiv corupţia la nivel înalt de peste un deceniu. Cu toate acestea, eforturile anticorupţie sunt acum în pericol, după ce Curtea Constituţională a ordonat demiterea procurorului-şef anticorupţie (...) Aceeaşi temă a generat ecouri în regiune, de la Budapesta la Varşovia şi de la Bratislava la Praga. Chiar şi în România, unde susţinerea pentru apartenenţa la Uniunea Europeană este largă, partidul de guvernământ recurge la o reţetă familiară pentru stimularea susţinătorilor: promovarea teoriilor conspiraţiei, criticarea magnatului internaţional şi filantropului George Soros (...) şi prezentarea criticilor formaţiunii aflate la guvernare ca fiind marionete ale unui infam grup secret", notează NYT.

"Decizia CC nu recomandă doar destituirea Laurei Codruţei Kovesi. Stabileşte că procurorii intră sub autoritatea Ministerului Justiţiei, care este controlat prin persoane numite politic. Criticii se tem că procurorii care nu sunt pe placul partidului de guvernământ vor fi destituiţi, iar cei care vor rămâne în funcţii vor fi intimidaţi astfel încât să nu vizeze oficiali de rang înalt. (...) Potrivit experţilor, o parte a problemei ţine de Constituţia ţării, scrisă în 1991, când încă erau vii amintirile despre un regim comunist care folosea poliţia politică şi acţiuni ale procurorilor pentru atacarea inamicilor politici. Puterea procurorilor a fost limitată în mod deliberat", explică editorialiştii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
KOVESI ,
CCR ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.