Nicușor Dan contestă la CCR o nouă lege privind regimul cultelor, inițiată de Silviu Vexler

Președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare nouă legată de o lege care aduce modificări și completări la Legea 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Legea prevede sancționarea, la fel ca în cazul preoților, a celor care exercită fără drept funcțiile de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”.

Legea a fost propusă de deputatul Silviu Vexler, care este și președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Același parlamentar a inițiat în trecut proiectul de lege împotriva antisemitismului și organizațiilor legionare, respins fără succes de Nicușor Dan la CCR.

Nicușor Dan, despre cazul suspectului de crimă din Mureș: „Este o imagine proastă pentru Poliția Română”

Ilie Bolojan, reacție la acuzațiile lui Nicușor Dan privind majorarea TVA. Ce a răspuns premierul

Textul sesizării, afișat pe site-ul Senatului, menționează că Parlamentul a trimis legea spre promulgare pe 28 iunie 2025. Actul normativ adaugă două articole noi, mai exact:

1. Art. 23, alin. (4) devine: „Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”.

2. La art. 29 se introduce alin. (11): „Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.

Nicuşor Dan susține că modul în care a fost adoptată legea și conținutul său contravin mai multor articole din Constituție, precum art. 1 alin. (5), art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), dar și art. 29 și art. 30.

De asemenea, el invocă încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție și a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.  Acestea sunt afectate, spune el, de faptul că legea lasă definirea unei infracțiuni în seama unor acte administrative.

„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte”, mai spune preşedintele.

Nicușor Dan mai declară că legea include doar câteva funcții religioase și lasă deoparte altele, cel puțin la fel de relevante.

„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcţii, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii”, explică Nicușor Dan.

Printre exemplele oferite, se află funcția de muftiu pentru Cultul musulman, slujitor duhovnicesc sau păstor pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, și bătrân pentru Organizația Religioasă „Martorii lui Iehova”.

Aceste funcții trebuie incluse în lege, spune președintele, pentru că „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi”.

O altă problemă identificată de președintele țării este legată de dreptul exclusiv al cultelor privind modalitățile de cinstire religioasă a unor persoane. El consideră că acest drept încalcă atât libertatea religioasă, cât și libertatea de exprimare.