Vicepremierul Ungariei: Ungaria ar dori să nu se facă proiectul de la Roşia Montană

• Social

  • Sorin Blejnar şi Elan Schwartzenberg, audiaţi la Parchet în legătură cu dispariţia lui Codruţ Marta 23:27
  • ICCJ decide în iunie dacă Iacobov şi fosta conducere a Rafo execută pedepsele stabilite de CAB 19:27
  • Chiuariu: Macovei e un manelist al anticorupţiei, în 2005 dorea unificarea DNA cu DIICOT 19:24
  • Accident grav pe DN1: Doi morţi şi mai mulţi răniţi, după ce un microbuz a fost lovit de un autoturism 18:54
  • Olimpici eliminaţi de la bacalaureat. Tentativa de fraudă, descoperită cu ajutorul camerelor de supraveghere 18:22

Semjén Zsolt a spus că, din punctul său de vedere, în această problemă sunt importante două aspecte: faptul că legile României sunt hotărâtoare şi în al doilea rând că sunt importante protecţia mediului şi legile internaţionale în acest domeniu.

"Având în vedere faptul că nu există garanţie în privinţa siguranţei mediului, noi am dori să nu se efectueze acest proiect", a spus Semjén Zsolt.

Oficialul maghiar a precizat că nu este vorba de o problemă româno-maghiară, ci este o problemă de mediu care îi va afecta la fel şi pe români, şi pe maghiari.

Semjén Zsolt a adăugat că nu este specialist în mediu şi nu se poate pronunţa pe probleme tehnice privind proiectul minier, însă a spus că este important să existe în continuare discuţii privind acest proiect "pentru că nu doar România este afectată, ci şi Ungaria".

"Fără să fiu specialist în mediu sau inginer în mediu ştiu că este o tehnologie deja foarte veche care nu prea se practică mai nou. Noi spunem «Nu» pentru acest program şi spunem că trebuie purtate în continuare discuţii în această privinţă", a afirmat Semjen Zsolt.

Întrebat dacă Ungaria intenţionează să mai organizeze dezbateri sau discuţii de specialitate privind proiectul de la Roşia Montană, vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, a răspuns că, deşi nu este ministrul de specialitate, consideră că astfel de discuţii sunt importante.

Proiectul minier de la Roşia Montană, despre care se vorbeşte încă din anii '90, a generat numeroase controverse în România, cele mai multe legate de impactul exploatării asupra mediului şi de conservarea siturilor arheologice din Munţii Apuseni.