Speranţe pentru femeile cu "gena Angelinei Jolie": Medicamente uzuale scad riscul de cancer mamar

Mii de femei tinere ar putea fi scutite de suferinţele cauzate de cancerul mamar - şi ar putea să evite astfel traumele provocate de ablaţia sânilor -, graţie unei descoperiri făcute de oamenii de ştiinţă din Marea Britanie.

Studiul acestora se află încă într-un stadiu incipient, dar specialiştii consideră că noua cercetare "deschide o fereastră complet nouă de oportunităţi" în lupta împotriva cancerului mamar cauzat de aceleaşi gene cu care a fost depistată şi Angelina Jolie.

Experţii consideră că noul studiu ar putea chiar să conducă la o eliminare completă a dureroaselor operaţii pe care le-a făcut vedeta americană.

Angelina Jolie a suportat o dublă mastectomie după ce a aflat că este purtătoare a unei gene ce este asociată cu un risc de 87% de cancer mamar - un procent de opt ori mai mare decât riscul mediu în rândul populaţiei feminine mondiale.

Acea genă defectuoasă - BRCA1 - este asociată şi cu un risc sporit de cancer ovarian. Din acest motiv, Angelina Jolie a suportat o a doua intervenţie chirurgicală, prin care medicii i-au extirpat ovarele şi trompele uterine.

Gena BRCA1 şi "sora" ei, BRCA2, se fac vinovate de apariţia unui număr de 5.000 de cazuri de cancer mamar, în fiecare an, în Marea Britanie.

În cazul acestor femei, boala tinde să apară mai devreme ca de obicei, iar unele dintre paciente dezvoltă cancer mamar înainte de a împlini vârsta de 30 de ani.

Tumorile alimentate de genele din clasa BRCA tind, de asemenea, să crească şi să se răspândească mai repede în organism şi sunt mai greu de tratat.

Femeile care au pierdut rude apropiate din cauza acestei boli sunt eligibile pentru teste genetice şi scanări regulate în Marea Britanie, însă, chiar şi astfel, boala poate rămâne nedetectată.

Există anumite medicamente care pot fi luate pentru a diminua riscul de cancer mamar, însă ele nu au aceleaşi rezultate pentru toate pacientele. Din acest motiv, multe femei decid că singurul mod de a se proteja împotriva acestei boli constă în ablaţia ambilor sâni şi a ovarelor.

Noul studiu mizează pe administrarea de medicamente pentru a reduce riscul de cancer mamar. În acest fel, pacientele ar beneficia de o reducere a stresului emoţional şi a celui fizic. De asemenea, femeile care nu vor mai fi nevoite să suporte o ablaţie a ovarelor vor putea astfel să aibă copii.

Citeşte şi: Gena care declanşează o formă agresivă de cancer mamar, identificată de cercetători

Citeşte şi: STUDIU: Reducerea expunerii la anumite substanţe chimice micşorează riscul de cancer mamar

Cercetătorii de la University College din Londra au dorit să identifice mecanismul prin care aceste gene defectuoase declanşează cancerul.

Medicii britanici au descoperit că femeile care sunt purtătoare ale acestor gene sintetizează mai mult progesteron. Acest lucru determină o concentraţie neobişnuit de mică dintr-o proteină anticancer, denumită OPG.

Din fericire, pe piaţă există deja medicamente care pot să corecteze aceste concentraţii scăzute de OPG din organism.

Unul dintre aceste medicamente, Mifepristone, care este folosit în anumite cazuri de avort, scade concentraţia de progesteron şi face obiectul unui studiu clinic desfăşurat în prezent în Suedia, în colaborare cu cercetătorii din Londra.

Cel de-al doilea, un medicament folosit contra osteoporozei, denumit Denosumab, urmează să fie testat în curând la Londra. Aproximativ 60 de femei care aşteaptă operaţia de mastectomie vor participa la acest studiu.

Participantele la studiu vor primi unul dintre cele două medicamente în săptămânile de dinaintea operaţiilor.

Citeşte şi: Cancer mamar moştenit genetic: şanse de supravieţuire crescute, după extirparea ambilor sâni

Citeşte şi: Cancer mamar: O nouă formulă pentru un medicament-far, omologată de autorităţile sanitare europene

Medicii vor compara mostre de ţesut prelevate înainte şi după tratament şi speră să demonstreze că medicamentele respective au influenţat schimbările caracteristice de morfologie celulară care apar în primele stadii ale cancerului mamar.

Dacă această ipoteză va fi confirmată, medicii londonezi vor organiza studii mai ample - pe un număr mai mare de persoane şi cu o perioadă de monitorizare mai lungă.

Martin Widschwendter, coordonatorul studiului, spune că, dacă aceste două medicamente se vor dovedi a fi "sigure", ele nu vor avea nevoie să fie 100% eficiente pentru a putea fi folosite apoi pe scară largă. Un medicament care reduce riscul de cancer mamar până aproape de valoarea medie mondială a acestuia va fi considerat "atractiv" de medici şi de industria farmaceutică.