Cum recunoașterea greșelilor îți poate îmbunătăți relațiile. Umilința intelectuală este o abilitate care se învață

Psihologii numesc această capacitate „umilință intelectuală” – abilitatea de a admite că ideile și convingerile noastre pot fi greșite. Studiile arată că persoanele cu un nivel ridicat de umilință intelectuală gândesc mai critic, sunt mai puțin părtinitoare și mai puțin dogmatice.

„Persoanele cu umilință intelectuală recunosc limitele cunoștințelor și credințelor lor și sunt deschise la învățare”, explică Tenelle Porter, profesor de psihologie la Rowan University, scrie The Guardian.

De ce umilința intelectuală îmbunătățește relațiile

Potrivit terapeutei Nedra Glover Tawwab, incapacitatea de a recunoaște perspectiva celuilalt erodează încrederea într-o relație. Pe de altă parte, a admite că ai greșit poate aprofunda legătura emoțională. Studiile arată că:

Bogdan Ivan: Patru manageri de companii din subordinea ministerului și-au redus deja salariile

George Simion: O să mai depunem o moțiune la următorul pachet de austeritate

• Cuplurile cu niveluri mai mari de umilință intelectuală gestionează conflictele mai bine.
• Persoanele tind să fie mai satisfăcute în relații atunci când își percep partenerii ca fiind umili intelectual.
• Umilința comună între parteneri ajută la o tranziție mai sănătoasă spre parentalitate.

„Oamenii preferă să fie prieteni sau parteneri cu persoane mai umile”, spune psihologul Daryl Van Tongeren.

Cum îți evaluezi propria umilință intelectuală

Cei cu o umilință scăzută reacționează adesea defensiv atunci când sunt contraziși, explică Leor Zmigrod, neurocercetătoare în domeniul politicii și autor al unei cărți despre gândirea ideologică rigidă.

„Când am publicat o carte despre umilință, toți spuneau: ‘Exact asta îi lipsește socrului meu!’ Nimeni nu se gândea: ‘Asta mi-ar prinde mie bine.’”

Deoarece autoevaluarea e dificilă, Van Tongeren recomandă să ceri feedback sincer de la persoane din diferite arii ale vieții – acasă, la serviciu, în cercul social.

Cum să devii mai bun în a admite că greșești

• Reformulează ce înseamnă a greși

Nu este un semn de slăbiciune sau lipsă de inteligență, ci o oportunitate de învățare și evoluție.

• Ascultă activ

O bună capacitate de ascultare cultivă și încurajează umilința de ambele părți.

• Reflectă la propriile greșeli din trecut

Reamintirea momentelor în care ai greșit te poate face mai deschis la idei noi.

• Observă-ți reacțiile

Simți furie sau iritare când ești contrazis? Acesta e un semnal valoros că e loc de dezvoltare.

Învață din disconfort.

Emoțiile puternice, precum rușinea sau frustrarea, sunt indicii că ego-ul îți sabotează raționamentul.

Cum îi poți ajuta pe ceilalți să-și dezvolte umilința intelectuală
Nu forța schimbarea. Creează un mediu sigur în care să fie OK să greșești. În loc să corectezi direct, sugerează materiale utile (cărți, articole, chestionare de personalitate) care încurajează introspecția. Sau propune: „Hai să lucrăm împreună la asta.”

Cum să admiți că ai greșit

Nu trebuie să recunoști imediat. Dacă ai nevoie de timp pentru a procesa și a-ți ajusta perspectiva, revino asupra conversației ulterior. Chiar și o recunoaștere întârziată poate repara încrederea, spune Tawwab. Cu timpul, vei deveni mai rapid și mai autentic în recunoașterea greșelilor – ceea ce poate întări semnificativ legăturile personale și profesionale.