Sondaj INS: Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie în 2024

Numărul persoanelor sărace a ajuns în 2024 la 3,5 milioane, în scădere cu peste 9% față de 2023, arată datele publicat luni de INS.

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2024 de 19,0%, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.
În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2024, de 3.595.000 persoane, mai puține cu 375.000 persoane față de anul 2023, reprezentând o scădere procentuală a numărului persoanelor sărace cu 9,4%.

Rata sărăciei pe sexe a fost în 2024 mai ridicată în rândul femeilor cu 0,1 puncte procentuale decât în rândul bărbaților (19,0% față de 18,9%).

ANALIZĂ EXCLUSIVĂ: Lecția de macroeconomie. Zece argumente despre „sufocarea” modelului economic românesc actual

În România 4 din 10 copii trăiesc în condiții vulnerabile. Suntem pe locul 2 în UE la risc de sărăcie

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (26,2%) și a celor de 18-24 ani (22,2%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 22,6% în anul 2024 (în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023), dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi.

„Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar
într-o proporţie mai redusă, de 43,6%”, arată INS.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de
elemente necesare unui trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul anterior.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a fost în anul 2024 de 3.266.000 persoane, femeile fiind mai afectate (52,9%), față de bărbaţi (47,1%.)

În anul 2024, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 615.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă). Comparativ cu anul precedent, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu un 0,9 puncte procentuale (4,3% față de 5,2%).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, în anul 2024, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane persoane. Față de anul 2023, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 4,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 739.000 persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați).

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,0%).