România a urcat ușor în clasamentul mondial al calității vieții. Stăm bine la capitolul „libertate personală”

Indicele de Progres Social, măsurat în 170 de state de către organizația Social Progress Imperative, arată că după peste zece ani de progres continuu, tendința de stagnare s-a instalat în 2023 ca urmare a efectelor pandemiei, tensiunilor geopolitice, crizei energetice, inflației și schimbărilor climatice.

România se menține în a doua categorie de țări, sub restul statelor UE, dar peste Serbia (48), Emiratele Arabe Unite (49) sau Qatar (50). Țara noastră a făcut progrese la capitolul oportunități (locul 45, față de 46 în 2023), dar a scăzut la nevoile de bază (locul 49, față de 46) și bunăstare (locul 61, față de 49).

Punctele forte ale României includ libertatea personală (locul 37 mondial), nutriția și îngrijirile medicale (41), accesul la informație și comunicații (42) și locuințele (43). Problemele majore rămân sănătatea (locul 83), educația de bază (80) și apa cu salubritatea (72) – zone unde România rămâne în urmă față de țări similare precum Ungaria, Croația, Grecia sau țările baltice.

Incendiu de vegetație în Giurgiu, provocat de un autoturism în flăcări

Statistică de ultimă oră: România se află pe locul al treilea, în UE, în ceea ce privește rata mortalității prevenibile

Cum se prezintă situația la nivel global

La nivel global, indicele a crescut modest la 64,02 în 2024, față de 64 în 2023, iar 67% din populația lumii trăiește în țări cu progres social în declin sau stagnant.
Țările nordice domină clasamentul mondial, cu Norvegia pe primul loc (91,95 puncte), urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția. Europa ocupă 15 dintre primele 20 locuri.

Statele Unite sunt o excepție negativă, ocupând doar locul 31 cu un scor în scădere de 81,65, fiind singura mare economie unde calitatea vieții s-a degradat în perioada 2011-2024.

Danemarca și SUA au PIB per capita similar, dar danezii au un scor cu zece puncte mai mare.

Alexandru Reff de la Deloitte România subliniază că raportul demonstrează necesitatea „investițiilor strategice în educație, sănătate și mediu” pentru ca România să convertească mai bine creșterea economică în efecte sociale durabile.

Indicele măsoară trei dimensiuni: nevoi de bază (hrană, apă, locuințe, siguranță), bunăstare (educație, sănătate, mediu) și oportunități (drepturi, libertăți, incluziune).