România, campioana migrației în UE: 3,1 milioane de români trăiesc în afara țării

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cetățenilor care trăiesc într-un alt stat membru: 3,1 milioane de români locuiesc în afara granițelor țării, reprezentând 16,3% din populația totală. Proporția este uriașă în context european, media pentru țări vestice precum Franța și Germania fiind sub 1%.

Un infografic recent publicat de Parlamentul European arată că acest fenomen plasează România peste state deja recunoscute pentru migrația masivă, precum Croația, unde 15 % dintre cetățeni muncesc și trăiesc în afara granițelor, Bulgaria – 11,7% sau Portugalia – 9,2%.

„Avem diaspora cea mai importantă între țările Uniunii Europene, iar cuvântul de ordine al celor plecați în privința întoarcerii acasă este: să așteptăm să vedem”, a explicat sociologul Dumitru Sandu, citat de Ziarul Financiar. El a explicat că mulți dintre românii plecați au construit case în țară, cu gândul revenirii, însă lipsa progreselor în domenii cheie – sănătate, educație, administrație – îi determină să rămână în stand-by, așteptând semnale clare că lucrurile se schimbă în bine.

Efectele migrației: Populația UE atinge un record de 450 de milioane de locuitori

Milioane de persoane din Europa, deranjate de poluarea fonică din orașe. Care este situația în România?

Migrația, prăpastie între Est și Vest

Pentru a înțelege impactul, sociologii ne-au propus să ne imaginăm că orașe întregi precum București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Timișoara ar fi complet goale. Acesta este echivalentul celor 3,1 milioane de români aflați în afara țării.

Pe partea opusă a clasamentului, țările cu cele mai mici rate de migrație sunt Germania, Franța, Suedia și Danemarca, toate având mai puțin de 1% dintre cetățeni stabiliți în alte state ale blocului comunitar. Diferențele accentuează decalajele economice și sociale dintre Est și Vest.

Datele Eurostat arată că fenomenul migrației continuă să fie o consecință directă a crizelor repetate: cea economică din 2009–2013, apoi pandemia și lipsa reformelor interne în statele din Estul Europei, printre care se află și România.