Ar fi nevoie de peste un milion de înțepături simultane pentru a se scurge tot sângele. Pentru țânțar însă, această cantitate minusculă reprezintă o masă copioasă – poate bea până la de trei ori greutatea corporală într-o singură hrănire, scrie Times of India.
Aparatul bucal specializat al femelei, numit proboscis, funcționează ca un ac hipodermic. Ea înfige proboscisul în piele, găsește un vas de sânge mic și începe să tragă sânge. În timp ce se hrănește, injectează salivă – aceasta este cauza mâncărimii, roșeții și umflăturii pe care o simțiți.
Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor spune că sângele nu este o gustare, ci o necesitate vitală. Țânțarii femele au nevoie de proteinele din sânge pentru a produce ouă. Procesul durează câteva minute, după care pleacă pentru a depune sute de ouă.
Țânțarii masculi nu beau sânge deloc. Aceștia se hrănesc doar cu nectar și lichide zaharoase din plante, nefiind dotați cu aparatul bucal specializat al femelelor. Pentru ei, hrănirea cu sânge este dăunătoare și le reduce șansele de supraviețuire.