Oamenii de știință solicită un nou regim global pentru combaterea poluării atmosferice cauzate de industria spațială

Echipa prof. Eloise Marais de la University College London (UCL) a început să monitorizeze activitățile spațiale în 2020. Cele mai recente cifre ale acestora arată că în 2024 au avut loc 259 de lansări de rachete, iar în 2023, 223 de lansări. Acestea au consumat peste 153.000 de tone de combustibil.

Marais a declarat: „Rachetele și sateliții eliberează în atmosferă mai mulți poluanți ca niciodată. Ne aflăm într-un teritoriu necunoscut, deoarece oamenii nu au adăugat niciodată atât de multă poluare în straturile superioare ale atmosferei. Dacă nu se iau măsuri de reglementare, acest lucru poate avea un impact grav asupra atmosferei Pământului”.

Echipa a descoperit că lansările sateliților de comunicații mega-constelație, inclusiv Starlink, OneWeb și Thousand Sails, au dus la o creștere de trei ori a emisiilor de funingine și dioxid de carbon care afectează clima, potrivit The Guardian.

Particulele rămân în atmosfera superioară mult mai mult timp

Deși cantitatea de CO2 și funingine provenită de la navele spațiale este mult mai mică decât cea provenită de la alte industrii, cercetătorii au avertizat că particulele rămân în atmosfera superioară mult mai mult timp decât cele provenite de la surse terestre. Acest lucru are ca rezultat un impact asupra încălzirii climatice de până la 500 de ori mai mare decât același volum de funingine provenit de la aviație sau surse terestre.

O companie privată chineză produce petrol în Venezuela în baza unui acord rar pe 20 de ani

Aur pentru România la Olimpiada de Lingvistică: Ioana-Steliana Barbu, campioană la Taipei

Marais a declarat: „Cantitatea de combustibil utilizată pentru lansarea mega-constelațiilor a depășit cantitatea de combustibil utilizată pentru lansarea tuturor celorlalte misiuni combinate. Amestecul de poluanți produși se va schimba probabil în viitor odată cu apariția mega-constelațiilor Amazon Kuiper. Acestea intenționează să utilizeze racheta Agenției Spațiale Europene, care este propulsată de combustibil solid și produce compuși de clor care dăunează stratului de ozon”.

„În următoarele decenii sunt planificate multe alte mega-constelații, care vor avea un impact semnificativ asupra climei noastre și vor anula progresele realizate de Protocolul de la Montreal pentru repararea stratului de ozon, a declarat Dr. Connor Barker de la UCL.

Din ce în ce mai multe lansări

Cea mai mare schimbare a fost numărul mare de obiecte lansate și aflate pe orbită. La sfârșitul anilor 1960 și în 2016, erau lansate în spațiu între 100 și 200 de obiecte pe an, dar acum sunt mii în fiecare an și au o durată de viață limitată.

Profesorul Stuart Martin, președintele consiliului de administrație al Centrului Spațial Național al Regatului Unit, a declarat: „Legislația internațională actuală este strâns legată de principiile mării libere. Țara care a lansat un obiect este proprietara acestuia, iar numai legile acelei țări se aplică obiectului din spațiu. Acesta este unul dintre motivele pentru care lucruri precum curățarea sunt atât de dificile”.

Multe dintre aceste mega-constelații de sateliți reintră deja în atmosferă, vaporizându-se în particule metalice minuscule și uneori reactive din punct de vedere chimic. Echipa UCL a urmărit 2.539 de obiecte care au ars la reintrare în 2024 și 2.016 obiecte în 2023, totalizând 13.500 de tone de material provenit de la sateliți, precum și de la părți de rachete aruncate.