Cazul unei foste judecătoare de la Înalta Curte arată câți bani pot încasa din Pilonul II românii care câștigă în instanță salarii restante. Care este REGULA fondurilor de pensii

Un litigiu aflat pe rolul Tribunalului București scoate la lumină o situație inedită în gestionarea conturilor de pensie obligatorie administrată privat. Este vorba de sumele cuvenite din fondurile de Pilon II contribuabililor care au ieșit la pensie, dar au câștigat ulterior în instanță salarii restante.

Cazul judecătoarei de la instanța supremă este unul care are potențial de replicare, dat fiind numărul celor care revendică drepturi de la foștii angajatori. O statistică a tuturor celor care au inițiat și/sau câștigat litigii în ultimii ani este aproape imposibil de obținut.

Potrivit unei investigații Europa Liberă, între 2010 și 2022, statul a plătit în jur de 4,5 miliarde de lei  pentru diferențele salariale ale magistraților. Alocări din fondul de rezervă pentru plata drepturilor salariale curente și restante, în 2024, au fost în total de 2,1 miliarde de lei, din care cel puțin 1,5 miliarde de lei au mers către diferențe salariale restante și dobânzi.

Dat fiind că articolul se axează pe procedură și nu pe cazul unei persoane, MEDIAFAX a decis păstrarea anonimatului judecătoarei de la care a pornit analiza.

Legea care va stabili cum se încasează pensiile private ajunge a doua oară pe masa Guvernului. S-a păstrat plata unică de 25% și perioada de eșalonare de 10 ani

Cât de importantă este Legea de plată a pensiilor private pentru intrarea României în OCDE? Declarațiile secretarului de stat Luca Niculescu (MAE), coordonatorul procesului de aderare

Ce sume a cerut în instanță fostul magistrat

La începutul anului 2024, judecătoarea în cauză, eliberată din funcție prin pensionare în decembrie 2022, a solicitat în instanță să primească o serie de drepturi și contribuții, atât de la fostul angajator, ÎCCJ, cât și de la administratorii fondului de pensii unde avusese contul de Pilon II sau de la Casa Națională de Pensii.

În cazul ÎCCJ a cerut:

• obligarea, dacă nu a virat contribuţiile către bugetul de asigurări sociale de stat pentru tranşa de drepturi salariale restante aferente perioadei (…), achitate în decembrie 2023, să vireze aceste contribuții (CAS – 25%, în care este inclus şi procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…), plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflaţie, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) şi până la data plăţii efective;
• obligarea să vireze CAS-ul și în viitor contribuții ce vor fi generate de tranşele de drepturi salariale restante ce urmează a fi achitate ulterior, conform graficului stabilit prin lege (CAS – 25%, în care este inclus și procentul de pensie privată obligatorie de 3,75% pentru perioada (…, plus dobânda legală penalizatoare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație, începând de la data de 22.03.2023 (data revendicării Fondului de Pensie privată Pilon II când şi aceste sume trebuiau a fi disponibile în activul său personal net) și până la data plății efective.

În cazul administratorului fondului de pensii, a cerut:

• pentru activul personal net (pensie obligatorie – PILON II), generat de plata unor drepturi salariale restante la sfârşitul lunii decembrie 2023 de către fostul angajator, să se dispună obligarea administratorului de a calcula și plăti pensia privată ce i se cuvine (Pilon II), generată de încasarea, în decembrie 2023, a unei tranșe de drepturi salariale restante (diferențe salariale pentru perioada 2018-xx.12.2022 – data la care a fost eliberată din funcție, prin pensionare, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, pentru intervalul decembrie 2023 – data plății efective
• pentru drepturile salariale restante ce vor fi achitate de către fostul angajator, în cursul anului 2024, dar şi ulterior (conform graficului de achitare eşalonată, potrivit legii, a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive, până la realizarea integrală a creanțelor al căror titular este ), să se dispună obligarea administratorului de fond de pensii să îi redeschidă contul – „pe care i l-a închis intempestiv” (la 3 luni de la revendicarea, în martie 2023, a activului personal net la Pilonul II Pensii), în care colecteze contribuțiile subsemnatei la Pilonul II Pensie privată obligatorie, ce vor fi generate de plata tranşelor ulterioare de drepturi drepturilor salariale restante, conform graficului de achitare eşalonată a acestora, stabilit de lege, și să se dispună obligarea acesteia să îi achite aceste sume de îndată, după colectarea lor în acelaşi cont în care i s-a făcut plata în martie 2023.

În subsidiar, ea a cerut, în cazul în care nu se va dispune admiterea cererilor formulate împotriva administratorului de fond de pensii, a solicitat:

• obligarea Casei Naționale de Pensii Publice în calitate de instituţie de evidență, prin casa teritorială de pensii de a plăti suma ce i se cuvine cu titlu de pensie privată (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor generate de drepturile salariale restante pentru perioada 2018-xx.12.2022 (data eliberării din funcție prin pensionare), drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești definitive, supuse unei executări eşalonate, potrivit dispozițiilor legale) din care a încasat o tranșă în luna decembrie 2023;
• solicită la aceste sume să fie aplicată dobânda legală penalizatoare și actualizarea acestora cu indicele de inflație, pentru intervalul decembrie 2023 – când aceste restanțe i-au fost achitate – data plății efective;
• obligarea CNPP, prin casa teriorrială, de a plăti și în viitor sumele ce mi se cuvin cu titlu de pensie privată obligatorie (Pilon II), corespunzătoare contribuţiilor ce vor fi generate de drepturile salariale restante, corespunzătoare tranşelor subsecvente din anul 2024 și următorii, până la realizarea integrală a creanțelor decurgând din drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și/sau acte administrative subsecvente; solicită plata acestor sume cu dobânda legală penalizatoare, plus actualizarea cu indicele de inflaţie, pentru intervalul de la achitarea acestor tranşe de către fostul angajator la data plății efective.

Fosta judecătoare a înregistrat cazul la Secția Conficte de Muncă și Asigurări Sociale a Tribunalului Bucureşti, dar completul a decis, în septembrie 2024 să admite excepţia necompetenţei materiale procesuale cu privire la capetele de cerere formulate în contradictoriu cu administratorii fondului de pensii și CNPP şi a dispus declinarea cauzei în favoarea Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti, fără cale de atac.

Cererea a fost disjunsă în cazul fostului angajator, unde a lucrat timp de 28 de ani, ajunsă în pronunțare în februarie 2025.

Potrivit documentelor instanței, prin notele scrise depuse în ianuarie 2025, ICCJ a arătat că  și-a îndeplinit obligațiile privind achitarea către Bugetul de stat a contribuţiilor aferente sumelor plătite cu titlu de diferențe salariale obținute prin hotărâri judecătoreşti.

Astfel, în decembrie 2023, reclamantei i-au fost achitate următoarele drepturi salariale:

• suma brută de 32.975 lei, reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2017 — 31.12.2017. După reținerea taxelor şi impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 23.131 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2017, fiind depusă în acest sens Declarația 112 rectificativă;
• suma brută de 296. 571 lei (sumă brută), reprezentând drepturi salariale aferente perioadei 01.01.2018 — 31.10.2019. După reținerea taxelor și impozitelor obligatorii către stat a rezultat un venit net de 173.494 lei. Suma achitată a fost declarată la luna decembrie 2022, fiind depusă în acest sens Declaraţia 112 rectificativă.

Instanța a reținut că fostul angajator a făcut dovada plății contribuțiilor de asigurări sociale aferentă titlurilor indicate de reclamantă, astfel că solicitarea privind obligația de a face (virare contribuții de asigurări sociale împreună cu dobânzile şi penalitățile de întârziere aferente) este nefondată și a fost respinsă.

„Nu în ultimul rând, acest capăt de cerere are un caracter nefondat, având în vedere că reclamanta nu era îndreptățită la primirea directă a unei sume de bani cu titlu de contribuții de asigurări sociale şi chiar în situația în care s-ar fi dovedit că angajatorul nu a achitat contribuția de asigurări sociale, reclamanta nu putea pretinde plata unor despăgubiri (dobânzi sau actualizări), contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator fiind  virate  ulterior de CNPP (instituția de evidentă –  art.2 pct.21, art.43/1 şi art.44 din Legea nr.411/2004) unei entități terțe – administratorul fondului de pensii, care la rândul său eliberează în condițiile legii sumele cuvenite, persoanei îndreptățite. Având vedere aceste argumente, tribunalul va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată”, a decis instanța.

Hotărârea a fost pronunțată în februarie 2025 și nu a fost atacată.

Cum se plătesc sumele virate în Pilonul 2

Contactat de MEDIAFAX, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a explicat ce sumă le revine contribuabililor care încasează drepturi restante.

„Plătim sumele care ne vin ca și contribuții de la Casă Națională de Pensii. Plățile sunt făcute conform Codului Fiscal în vigoare la dată plății”, a declarat Radu Crăciun, președintele APAPR, la solicitarea MEDIAFAX.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Potrivit celor mai recente date anuale publicate de APAPR, la 17 ani de existență a Pilonului 2 de pensii private, 238.000 de români şi-au primit deja banii, valoarea toală a plăților către beneficiari (contribuabili sau moștenitori) fiind de 3,8 miliarde de lei.

Potrivit datelor APAPR, pe parcursul celor 17 ani de funcționare, fondurile din Pilonul 2 au încasat contribuții brute în valoare de 118,6 miliarde de lei.

Pilonul 2 de pensii private obligatorii a generat un câștig net de 51,4 miliarde de lei (10,1 miliarde de euro) în cei 17 ani de funcționare efectivă, împliniți în cursul lunii mai 2025, potrivit calculelor APAPR.

Valoarea medie a unui cont personal din Pilonul 2 de pensii a ajuns în prezent la 20.000 de lei, cifră care s-a dublat în ultimii 4 ani și jumătate. În același timp, un român cu salariul mediu care a contribuit continuu de la înființarea Pilonului 2 și până în prezent are în cont aproximativ 47.000 de lei.