Românii vor putea lua 30% din pensia privată într-o tranșă, iar eșalonarea va fi pe 8 ani. Proiectul de lege adoptat de Guvern merge în Parlament

UPDATE: Vicepreședintele ASF cu atribuțiii privind piața pensiilor private, Dan Armeanu, a anunțat oficial modificările făcute în cadrul proiectului de lege al plății pensiilor private, la finalul ședinței de Guverm de joi.

„Este un proiect de lege care, practic, îndeplinește un obiectiv strategic pe care România îl are la acest moment, și anume acela de a adera la OCDE, în urma evaluării pe care am avut-o din partea OCDE s-a constatat că sistemul de pensii private din România este un sistem sustenabil, un sistem foarte bine supravegheat și reglementat, care are o contribuție importantă la dezvoltarea economică a României. Și, totodată, am avut o recomandare prioritară de îndeplinit, și anume, legea de plată. Este un proiect de lege care îndeplinește toate standardele europene. Este un proiect stabilit după principiile OCDE, după bunele practici internaționale”, a spus vicepreședintele ASF.

Adtfel, Executivul a făcut în ședința de joi două modificări în ceea ce privește proiectul de lege al plății pensiilor private.

„Valoarea sumei pe care o persoană are posibilitatea de a retrage-o la începutul perioadei de plată s-a majorat de la valoarea de 25%, la un procent de 30%, iar perioada în care plățile se vor face în viitor, de asemenea, s-a modificat. S-a micșorat de la perioada de 10 ani la 8 ani”, a detaliat Dan Armeanu, confirmând oficial informațiile Mediafax.

Plata pensiilor private: Au fost făcute două modificări, spune vicepreședintele ASF

Guvernul discută astăzi proiectul privind plata pensiilor de la Pilonul 2. În ce situație se poate face plata unică

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Proiectul privind plata pensiilor private adoptat în această formă de Guvern va merge spre dezbatere în cele două camere ale Parlamentului, forul suprem care va decide varianta finală a legii, apoi a fi supus controlului de constituționalitate.

Executivul a adoptat joi proiectul cu modificare ponderii primei tranșe și a perioadei de eșalonare, propuneri care au declanșat cele mai multe controverse în spațiul public după includerea proiectului de lege în primă lectură, în ședința din 8 august.

Documentul ajuns joi pe masa Cabinetului Bolojan, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdus în circuit și pe masa Guvernului de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, include aceleași propuneri criticate de unele voci, privind limitarea plății unice, la o primă tranșă de 25%, și eșalonarea pe cel puțin 10 ani.

Acesta a fost  între timp analizat într-o ședință tehnică, iar marți, disecat într-o dezbatere publică pe repede-înainte împreună cu sindicate, patronatele și asociațiile de consumatori și administratori de fonduri.

Proiectul a fost pus pe traseul legislativ în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii, întârziată din 2011, este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român este sfârșitul anul 2026.

„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare, o faci dacă vrei, nu o faci dacă nu vrei, este o condiționalitate ca să închei procesul de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax.

Fiind vorba de un proiect de lege, acest act normativ intră în vigoare după adoptarea de către Guvern, de către cele două camere ale Parlamentului și după ce trece de controlul de constituționalitate.

În urma dezbaterii de marți, vicepreședintele ASF Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua demersurile de informare, implicit educație financiară a contribuabililor și că va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi.

„Vom ține cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigură partea tehnică a acestor discuții. Urmează ca, în continuare, Guvernul și Parlamentul să ia o decizie. Forma finală a proiectului Autorității de Supraveghere Financiară este cea depusă în Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament. În Parlament vor fi probabil complete discuții și propunerile vor fi analizate de către Parlament”, a precizat Dan Armeanu.

Actualele norme

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Principalele controverse

Principalele nemulțumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare, respectiv o primă tranșă maximă de 25% și plata eșalonată pe 10 ani.

Discuțiile ulterioare la nivelul decidenților tindeau spre mărirea procentului inițial de plată și spre scăderea numărului de ani pe care este eșalonată, după cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, într-o întâlnire cu presa acreditată.

Potrivit actualelor norme tranzitorii până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate –  la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului  – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.

La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.

Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)

Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică

„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare”, este articolul care a declanșat cele mai multe nemulțumiri.

Și perioada de cel puțin 10 ani fusese menținută. Astfel, valoarea plății lunare aferente pensiei de tip retragere programată este prevăzută în contractul de plată și este egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală. Prin excepție, în cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare, adică indemnizația socială. determină o perioadă de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară poate depăși această limită, cu condiția ca durata totală a plăților să fie de cel puțin 10 ani.

Nu există o perioadă maximă stabilită în proiectul de lege.

Potrivit notei de fundamentare, „stabilirea termenului de 10 ani are în vedere faptul că potrivit datelor disponibile în prezent prin EUROSTAT, speranța medie de viață la naștere de 80,5 ani pentru femei, 72,9 ani pentru bărbați și combinat de 76,6 ani. Conform aceleași surse, speranța medie de viață actuală este de 79,2 ani pentru femei și 71,3 ani pentru bărbați, rezultând o rată combinată de 75,1 ani. Totodată, pentru România, s-a pornit de la premisa pensionării unei persoane la vârsta standard de 65 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, rezultând astfel o perioadă de încasare a pensiei de peste 10 ani pentru populație”..

Documentul arată că în cele mai multe jurisdicții, perioada de plăți programate se situează în intervalul 1-10 ani, în unele țări fiind extinsă până la 20 de ani (Japonia, Suedia), iar în altele, perioada este stabilită în funcție de speranța de viață la pensionare (Estonia, Costa Rica).