ASF, Ministerul Muncii, CES și BNR, întâlnire tehnică pe proiectul legii de plată a pensiilor private. Stadiul actului care va schimba cum se vor încasa banii din Pilonul 2

Discuțiile la nivel tehnic între specialiștii ASF, ai Ministerului Muncii, CES și BNR sunt purtate, cu ușile închise, în contextul dezbaterilor aprinse din spațiul public declanșate de schimbările incluse în proiectul legii de plată a pensiilor private.

După ce a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii din luna iunie, proiectul a ajuns pe masa Guvernului vineri, 8 august, în primă lectură. După ce va fi adoptat de Executiv, proiectul va fi trimis spre dezbaterea celor două camere ale Parlamentului.

Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,3 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate –  la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului  – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

72% dintre contributorii la Pilonul II de pensii au ales plata integrală

Propunerile noi pentru Pilonul 2: sub 15.372 lei – plată unică sau în 12 luni; peste – avans până la 25% şi apoi retragere programată sau pensie viageră

Cei mai mulți beneficiari de plăți din Pilonul 2 au fost cei pensionați pentru limită de vârstă (65%), iar plata unică a fost modalitatea preferată de a primi banii (74%), în perioada 2008 – 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), cei responsabili de gestionarea și creșterea contribuțiilor virate de contribuabili.

În luna august 2025 a fost depășit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul plăților deja efectuate către beneficiarii din Pilonul 2 și 3 de pensii private, astfel:

• cca. 4.2 mld. lei plătiți către cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu;
• cca. 890 mil. lei plătiți către cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.

Principala controversă

Principalele nemulțumiri exprimate public au vizat limitarea posibilității de plată unică a activelor la împlinirea vârstei de pensionare.

Mai exact, cei care au active care depășesc o valoare echivalentă a 12 indemnizații sociale trebuie să opteze dacă vor pe loc 25% din valoare și restul eșalonat sau direct eșalonată pe o perioadă calculată în funcție de mai mulți coeficienți.

Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică, dat fiind că la data de 31.12.2024, valoarea indemnizației sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)

La acea dată, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană a contului Pilon III era de 14.352 lei.

„În mod similar cu practicile existente în alte state ale Uniunii Europene, este posibilă încasarea de către membrul unui fond de plată a unei părți din activul acumulat. Această plată este de maximum 25% din valoarea activului personal și se poate realiza doar după obținerea calității de membru al unui fond de plată a pensiilor de tip retragere programată sau viagere. Această opțiune se exercită la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică, acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare”, potrivit proiectului.

Asigurările administratorilor de fonduri

Fondurile de administrate a pensiilor private au capacitatea de a face plăți unice pentru toți contribuabilii care ajung la limita de vârstă pentru a ieși din câmpul muncii, chiar în momentul de vârf al pensionarilor, a dat asigurări Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), luni, într-o conferință de presă privind proiectul legii de plată a pensiilor private.

Astfel, subliniază oficialul de decizia de a limita la 25% din contul de pensie privată care poate fi retrasă într-o tranșă, pentru conturile de peste 15.372, echivalentul a 12 indemnizații sociale, nu a fost determinată de lipsa de lichiditate a fondurilor, ci de încercarea statului de a ajunge la un echilibru între nevoile intempestive la momentul pensionării și asigurarea calității vieții pe termen mediu.

Potrivit președintelui APAPR, vârful de plată, adică momentul în care se estimează că se vor pensiona un număr maxim de contribuabili, este așteptat peste 10 – 15 ani.

Informați cu o jumătate de an înainte de pensie

Dacă legea va trece în actuala formă, aceasta prevede obligația administratorilor de a-și preveni clienții că se apropie pensionarea și trebuie să își aleagă un fond de plată. La rândul lor, fondurile de plată urmează să fie înființate după adoptarea legii și a normelor de aplicare.

Plată programată sau pensie viageră

Astfel, contribuabilii vor putea cerceta piața pentru a alege fondul de plată potrivit pentru opțiunile lor de încasare a pensiei și vor putea încheia un contract care va intra in vigoare la intrarea la pensie.

Cei ai căror contul sunt echivalentul a 12 indemnizații sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii dacă optează pentru plata unică.

Pragul actual este 15.372 lei, până la care se încasa printr-o plată unică. Este vorba de echivalentul a 12 indemnizații sociale stabilită pentru pensionarii din sistemul public de pensii, la valoarea actuală de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.)

Dacă vor să primească banii eșalonat, ei vor încasa lunar indemnizația socială la nivelul la care este în plată la momentul încasării. În acest caz plățile eșalonate de fac pe maximum 12 luni.

Pentru sumele de peste 15.372 de lei (nivelul actual), contribuabilii pot opta sau nu pentru o primă plată de 25%, și între retragerea programată sau pensie viageră, după ce banii lor sunt mutați în fondurile de plată,

Potrivit actualului proiect, nu există o limită superioară a valorii lunare, dar aceasta nu poate fi împărțită în mai puțin de 120 de tranșe lunare, adică 10 ani.

Președintele APAPR a explicat că intervalul de 10 ani trebuie văzut în contextul speranței de viață la pensionare, care este 14 ani la bărbați și 18 an la femei, față de speranța de viață la naștere, care este mai redusă pentru că ia în calcul și mortalitatea infantilă.

Teoretic, dacă suma este până la 153.720 lei (1.281 lei x 12 luni x 10 ani) contribuabilul poate primi 1.281 lei timp de câte luni ajunge pensia, iar ultima lună se ajustează pentru randament.

Potrivit statisticilor, contul unei persoane care a contribuit constant timp de 18 ani a strâns în media aproximativ 50.000 de lei în cont.

Dacă îi încasează pe toți eșalonat, înseamnă primește pensie din Pilonul 2 timp de 39 de luni, adică 3,2 ani (50.000 lei / 1.281 lei).

De precizat că nivelul indemnizației socială de ajustează, teoretic, în fiecare an, prin urmare, perioada de încasare va fi redusă, iar contribuabilul va fi înștiințat anual cu cât.

Ultima lună de ajustează pentru randament. Cu alte cuvinte aici ar intra banii care sunt adăugați de fondul de plată prin investițiile cu risc redus, pe care le poate face cu banii din contul de plată al pensionarului.

La tipul de retragere programată, banii nedistribuiți – în cazul decesului pensionarului – se moștenesc, iar moștenitorii au posibilitatea de a-i retrage de toți dintr-o dată.

În acest caz, după epuizarea fondurilor nu se mai face nicio plată.

Alta e situația dacă pensionarul alege pensia viageră, adică pe toată durată a vieții.

Valoarea pensiei este calculată actuarial, adică pe baza unor proiecții complexe legată de durata vieții și alte probabilități.

În acest caz, contribuabilul primește pensie indiferent de cât trăiește,, chiar și după epuizarea fondului propriu.

Dezavantajul este că, dacă intervine decesul mai repede, primește chiar mai puțini bani decât a virat în toată perioada contribuției la Pilonul 2, iar moștenitorii – dacă sunt – nu mai au niciun dreptl la fondurile neutilizate.