Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
În această zi, durata zilei și a nopții sunt aproape egale pe toată planeta. Deși cuvântul „echinocțiu” vine din latinescul „aequus” (egal) și „nox” (noapte), termenul este inexact. Din cauza refracției luminii solare în atmosferă, ziua durează în realitate puțin mai mult de 12 ore – aproximativ 12 ore și 6 minute la ecuator și 12 ore și 16 minute la 60 de grade nord.
Începând din această dată, treptat, durata zilelor va scădea, iar cea a nopţilor va crește, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
În acest an, echinocțiul de toamnă are loc la ora 21:19.
În fiecare an, românii trec și la ora de iarnă. În 2025, vom trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Ora 4:00 devine 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Ora de iarnă, cunoscută și ca „ora standard”, este opusul orei de vară, introdusă pentru a folosi cât mai mult lumina naturală.