Virusul „păpuşa rusească”, ascuns într-o ciupercă mortală, face infecţiile greu de tratat

Noul studiu arată că virusul, denumit A. fumigatus Polymycovirus-1 (AfuPmV-1M), conferă ciupercii avantaje cheie de supravieţuire şi virulenţă. Aspergillus fumigatus se transmite prin inhalarea sporilor şi poate provoca infecţii pulmonare acute sau cronice, ori forme invazive care se răspândesc în afara plămânilor.

Deşi majoritatea oamenilor inhalează zilnic spori fără să se îmbolnăvească, pacienţii imunodeprimaţi şi cei cu afecţiuni pulmonare rămân vulnerabili, explică Marina Campos Rocha, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi autoarea principală a studiului, scrie Live Science.

Potrivit datelor sintetizate de autori, această ciupercă este responsabilă anual de aproximativ 2,1 milioane de cazuri de aspergiloză invazivă şi 1,8 milioane de infecţii pulmonare cronice, dintr-un total de 6,55 milioane de infecţii fungice invazive la nivel global. Rata de mortalitate pentru formele invazive variază între 30% şi 80% la nivel mondial.

Echipa condusă de Rocha a folosit un model murin infectat cu A. fumigatus purtător al virusului AfuPmV-1M, într-un scenariu tip „păpuşă rusească”: virus în ciupercă, ciuperca în organism. Tulpina folosită provenea din plămânul unui pacient decedat de aspergiloză.

Declinul cognitiv nu este inevitabil. Obiceiurile zilnice care îți pot salva creierul

27 de microbi din gură pot declanșa cancer pancreatic. Ce spune un nou studiu

Când şoarecii au primit medicamente antivirale, rata de supravieţuire a crescut, încărcătura fungică pulmonară a scăzut, iar nivelul viral a fost mai mic decât la animalele netratate. Cu alte cuvinte, doar prin vizarea virusului, severitatea infecţiei fungice s-a redus.

Rezultatele contrazic un studiu din 2020 care sugera efectul invers – că eliminarea virusului ar agrava infecţia. Rocha explică diferenţele prin metodele distincte folosite pentru obţinerea tulpinilor fără virus. Independent de studiu, Norman van Rhijn, cercetător la Manchester Fungal Infection Group, consideră descoperirea „complet nouă” şi „un pas important pentru înţelegerea capacităţii de virulenţă a acestei ciuperci, cu potenţial de a extinde concluziile şi la alţi patogeni umani”.

Analizele au indicat că, sub tratament antiviral, ciupercile s-au reprodus mai puţin eficient şi au produs mai puţină melanină – pigment asociat cu creşterea virulenţei şi a rezistenţei la medii ostile.

Virusul nu poate infecta direct şoareci sau oameni, întrucât îi lipseşte receptorul necesar pentru a se lega de celulele lor, arată autoarea. Mai mult, specificitatea sa este restrânsă: „În acest caz, poate infecta doar Aspergillus fumigatus. Nu poate infecta alte ciuperci”, a precizat Rocha.

Mecanistic, oamenii de ştiinţă suspectează că AfuPmV-1M ajută ciuperca să supravieţuiască prin controlul unor procese de procesare a ARN-ului, amplificând răspunsul la stres şi producţia de proteine. În experimente, celulele imune umane au avut dificultăţi mai mari să distrugă tulpinile infectate cu virus decât pe cele neinfectate.

Dacă antiviralele testate la şoareci se dovedesc eficiente şi la oameni, viitoarele terapii ar putea folosi aceste medicamente pentru a „slăbi” ciuperca, astfel încât sistemul imunitar sau antifungicele clasice să o poată elimina.

Rocha crede că şi alţi patogeni fungici umani ar putea adăposti viruşi asemănători, care le sporesc rezistenţa, iar echipa investighează în continuare mecanismele implicate.

„Articolul nostru reprezintă doar primul pas al acestei investigaţii. Scopul nostru mai amplu este să oferim o explicaţie detaliată, la nivel molecular, despre cum se desfăşoară acest proces”, a spus cercetătoarea.