Dr. Kelly Bulkeley, cercetătoare în domeniul viselor și directoare a Bazei de Date a Viselor, a explicat într-un reportaj publicat de Daily Mail că mintea noastră funcționează într-un mod mai fluid, emoțional și asociativ în timpul viselor.
Ea a adăugat că avem o capacitate redusă de a visa anumite lucruri din cauza concentrării și atenției pe termen scurt necesare pentru citit, calcul și utilizarea unui calculator.
Deși telefonul mobil este aproape indispensabil în viața de zi cu zi, este extrem de rar să visăm că îl folosim.
Acest lucru se datorează faptului că telefoanele nu se potrivesc cu funcția pentru care au evoluat visele, a spus dr. Bulkeley. Ipoteza „simulării amenințărilor” sugerează că visele sunt un mecanism evolutiv de apărare care ne ajută să procesăm pericolele din viața reală.
Dr. Deirdre Barrett, psiholog la Universitatea Harvard și autoarea cărții Comitetul Visului, a explicat că conținutul relevant doar pentru viața modernă tinde să fie subreprezentat în vise.
Ea a adăugat că, în schimb, conținutul care ar fi fost extrem de relevant pentru oameni în 95% din evoluția lor, când trăiau în triburi pe savană, este suprareprezentat în visele oamenilor moderni.
Astfel, oamenii visează mai des furtuni, fug de animale sălbatice sau șerpi, pentru că evoluția ne-a programat să acordăm atenție acestor lucruri pentru supraviețuire. Telefoanele mobile nu fac parte din vise, deoarece au apărut doar recent în istoria evolutivă a omului.
Este foarte rar să visăm că citim texte. Când apar documente scrise în vise, acestea sunt adesea fără sens sau simbolice.
Dr. Barrett a explicat că zonele creierului implicate în limbaj sunt mai puțin active în faza REM, etapa în care se produc majoritatea viselor, iar zonele specifice cititului sunt și mai puțin active.
Ea a adăugat că acest lucru înseamnă că creierul nostru nu procesează detaliile fine ale textului scris, rezultând simboluri distorsionate sau pagini care se derulează. Curios, unii scriitori afirmă că pot citi fragmente scurte de text în vise, probabil pentru că anumite zone ale creierului dedicate limbajului rămân active chiar și în timpul somnului.
Este normal să avem coșmaruri cu examene de matematică în care hârtia este plină de garabete incomprehensibile. La fel ca și cuvintele scrise, numerele și calculele apar foarte rar în vise.
Dr. Benjamin Baird, neurocercetător cognitiv la Universitatea Texas, a explicat că percepția în starea de veghe se stabilizează printr-un aport continuu și detaliat de informații din lumea exterioară, dar în vise creierul generează scena de sus în jos, cu puține sau fără informații externe.
El a mai spus că detaliile precise, precum textul scris, numerele sau interfețele dispozitivelor, tind să fie instabile sau se transformă în vise.
Chiar dacă ai visat la o mâncare delicioasă, cel mai probabil nu ai experimentat gustul real.
Acest lucru ar putea fi datorat faptului că circuitele cerebrale care controlează mirosul au evoluat foarte demult, iar informația olfactivă nu se suprapune frecvent cu semnalele vizuale sau auditive, a spus dr. Bulkeley.
Ea a adăugat că majoritatea oamenilor pur și simplu nu acordă atenție mirosurilor și gusturilor precum văzul sau auzul, iar aceste senzații nu adaugă prea mult la poveștile dramatice inconștiente pe care ni le spunem în somn.
Chiar dacă majoritatea viselor sunt trăite la persoana întâi, este foarte rar să visăm propriul nostru chip în oglindă.
Dr. Barrett a explicat că poți vedea o persoană complet diferită în oglindă sau, în alte cazuri, nici măcar nu te întrebi despre asta.
Ea a mai spus că această situație ar putea fi legată de lipsa de stabilitate inerentă a viselor. Reprezentarea completă a trăsăturilor proprii este prea complexă pentru ca creierul să o proceseze în vise.