Marinescu: Am semnalat de la început probleme de constituționalitate la pensiile magistraților

Referitor la obiecțiile formulate în procesul de elaborare a proiectului, Marinescu a explicat, la gândul.ro, că „am avut în vedere ceea ce decurge din jurisprudența Curții Constituționale, din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Am avut în vedere aspectele care țin de predictibilitate, aspectele care țin de proporționalitate între indemnizație și respectiv pensie. Am avut în vedere existența unor reguli tranzitorii, pentru ca aceia care sunt pensionabili sub actuala lege să rămână sub imperiul legii care le este aplicabilă”.

Ministrul a subliniat că toate aceste aspecte au fost semnalate autorităților competente

„În mod onest, în mod corect, în mod profesionist, am semnalat aceste aspecte pentru a fi avute în vedere de către inițiatorul actului normativ, în speță Cancelaria Domnului Prim-Ministru și, respectiv, Ministerul Muncii”. Totuși, rezultatul final al proiectului reflectă doar parțial aceste recomandări.

Întrebat despre motivele pentru care nu s-a optat pentru o abordare care să vizeze toate pensiile speciale, nu doar pe cele ale magistraților, Marinescu a precizat limitele competenței sale instituționale:

„Această discuție a fost purtată principial la discuțiile portate inclusiv cu reprezentanții magistratorii. Răspunsul nu mi-l pot da eu din simplu motiv că nu gestionăm noi, Ministerul Justiției, acest jalon. N-am portat discuțiile cu Comisia și nu știm acolo efectiv cum s-au început așa sau cum a fost gândită această strategie”.

Radu Marinescu: Independența Justiției constituie un reper pentru aderarea României la OCDE

Rogobete, despre efectele secundare ale paracetamolului: Am solicitat un punct de vedere avizat

În ceea ce privește consecințele unei eventuale decizii de neconstituționalitate, ministrul a adoptat o perspectivă instituțională. „Aș privi toate aceste lucruri ca ținând cumva de firescul democrației sau a statului de drept. Există evaluări diferite, există opinii diferite, pot exista și momente în care un demers să fie corijat de către o altă instituție, cum ar fi, de exemplu, Curtea Constituțională. Toate acestea țin de mecanismul firesc al mersului treburilor publice, atâta timp cât nu se ajunge la o situație de conflict care să dizolve statul de drept”.