Ministrul german al Apărării pune capăt conceptului de „zid de drone”: „Nu vorbim despre un concept care va fi realizat în următorii trei sau patru ani”

„Apreciez foarte mult ideea unui zid de drone, dar ar trebui să fim atenți la gestionarea așteptărilor. Nu vorbim despre un concept care va fi realizat în următorii trei sau patru ani”, a declarat el în cadrul unei mese rotunde la Forumul de Securitate de la Varșovia, la care a participat și comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius.

„Trebuie să gândim și să acționăm în funcție de priorități, iar eu cred că există și altele. Avem nevoie de mai multe capacități și mai multe resurse”, a adăugat ministrul german.

„Apărarea împotriva dronelor, desigur, dar nu printr-un zid de drone”, a subliniat el, adăugând că prioritatea este să ne asigurăm că procesele de dezvoltare și achiziție sunt suficient de flexibile, având în vedere ritmul rapid de evoluție al tehnologiei.

Comentariile sale vin în contextul în care, în ultimele săptămâni, drone au încălcat spațiul aerian al Poloniei, României, Danemarcei și Norvegiei. Avioane de vânătoare rusești au traversat, de asemenea, spațiul aerian al Estoniei, înainte de a fi alungate. Acest lucru crește presiunea asupra NATO și UE pentru a reacționa, potrivit Politico.

Săptămâna trecută, Kubilius a găzduit o reuniune cu țările din flancul estic, inclusiv Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Ungaria și Slovacia, pentru a discuta despre un zid de drone.

Războiul din Ucraina, ziua 1.311. Dronele ucrainene atacă rafinăria de petrol Afipsky din Rusia / SUA și Canada au trimis avioane de vânătoare după ce patru avioane rusești au fost detectate

„Ar fi cazul să dăm și noi jos măcar una-două drone”. Ce crede fostul ministru de Externe, Titus Corlățean

El a declarat anterior că un astfel de proiect ar putea fi gata într-un an. Comisia lucrează la detaliile tehnice și financiare ale schemei.

Planul privind zidul de drone va fi pe agenda reuniunii informale de miercuri a liderilor europeni de la Copenhaga.

Investiții mai rapide

În ciuda îngrijorării legate de angajamentul excesiv față de un zid anti-drone, țările UE și NATO ar trebui să dezvolte și să achiziționeze rapid tehnologie anti-drone, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, vorbind în cadrul aceluiași panel.

„Ar trebui să investim cu toții în sisteme anti-drone mai eficiente [pentru a proteja] întreaga flancă estică”, a declarat el audienței. „Trebuie să cooperăm cu Ucraina și să fim mult mai rapizi decât suntem în prezent”.

„Vorbim despre luni și chiar ani: nu avem timp, deoarece incursiunile dronelor sunt deja aici”, a subliniat ministrul olandez, adăugând că doborârea dronelor rusești ieftine cu avioane de vânătoare scumpe nu este eficientă. Avioanele olandeze F-35 au fost implicate în doborârea vehiculelor aeriene fără pilot rusești în spațiul aerian polonez la începutul acestei luni.

El a fost susținut de Kubilius, precum și de alți miniștri ai apărării naționale prezenți la Varșovia și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ucraina este dornică să contribuie la construirea unui scut comun de apărare aeriană

Ucraina este dornică să contribuie la construirea unui scut comun de apărare aeriană, a declarat Zelenski luni, la Forumul de Securitate de la Varșovia, adresându-se conferinței prin videoconferință. „Răspunsul trebuie să fie comun, rapid și să nu lase nicio oportunitate neexploatată. Suntem gata să împărtășim cunoștințele și experiența noastră”, a spus el.

Mulți dintre vorbitori au subliniat că Ucraina a construit un sistem formidabil de apărare aeriană, operat de trupe experimentate, și este angajată într-o cursă tehnologică a înarmării cu Rusia, ceea ce îi conferă avantaje cruciale față de armatele europene.

Cu toate acestea, nu va fi ușor pentru Europa să reproducă aceleași capacități fără a se afla la același nivel de amenințare ca Ucraina.

Hanno Pevkur, ministrul apărării din Estonia, a avertizat că, în ciuda eforturilor sale masive, Ucraina „nu poate doborî totul”, adăugând că, dacă Europa se îndreaptă în aceeași direcție, țările ar putea ajunge să cheltuiască 10% din bugetele de apărare pentru capacități de rezervă, într-un moment în care nu există stare de război cu Rusia.

Atât Kubilius, cât și Pistorius au afirmat că „provocările” Rusiei sunt din ce în ce mai frecvente. „Rusia devine o amenințare din ce în ce mai mare pentru NATO”, a subliniat Pistorius.

Acesta a fost susținut de avertismentul sever al lui Zelenski: „Rusia testează pentru a vedea cât de departe poate merge”.