10 ani de studiu pe sinucigași: Autopsiile psihologice arată că majoritatea au transmis semnale clare, dar puțini au fost înțeleși

Aproximativ 96,5% dintre victime (99,3% în ultimii trei ani) au manifestat semne de avertizare, precum schimbări psihologice sau comportamentale. Dintre acestea, „starea depresivă” (72,4%) a fost cea mai frecventă, urmată de „vorbitul sau scrisul despre sinucidere” (70,4%) și „modificările tiparului de somn” (69,7%).

Aceste semnale de avertizare au fost confirmate în Raportul privind rezultatele interviurilor de autopsie psihologică 2024, publicat miercuri de Fundația Coreeană pentru Prevenirea Sinuciderilor. Raportul a analizat caracteristicile victimelor în perioada recentă (2022–2024) și pe parcursul ultimului deceniu (2015–2024), evidențiind evoluția tiparelor, notează Koreabiomed.com.

Ce este autopsia psihologică?

Această metodă investigativă presupune analizarea declarațiilor familiei sau apropiaților și a documentelor defunctului pentru a identifica schimbările psihologice și comportamentale, factorii de stres din viață și cauzele posibile ale sinuciderii. Studiul a vizat 1.250 de persoane (299 în ultimii trei ani), pe baza interviurilor cu 1.420 de membri ai familiilor îndoliate.

Semnale și schimbări observate:

• Victimele foloseau adesea un limbaj autodisprețuitor (45,9%) sau raportau disconfort fizic (42,5%).
• Aproximativ 19,4% au vorbit sau au scris despre moarte.
• Modificările comportamentale au inclus schimbarea obiceiurilor alimentare, evitarea altora, aranjarea locuinței, scăderea concentrării, neglijarea aspectului personal și consum de substanțe.
• Aproximativ 1 din 4 victime și-a pregătit uneltele sau și-a făcut planuri pentru sinucidere.
• Emoțional, predominau stările depresive, dar 35,7% au avut schimbări bruște de dispoziție.
• Anxietatea, agitația și neliniștea au apărut în 18,7% dintre cazuri.
• Totuși, doar 20,1% dintre cei apropiați (23,7% în decurs de 10 ani) au recunoscut aceste semne de avertizare.

O descoperire uimitoare ar putea rescrie moștenirea lui Alexandru Macedon

Jane Goodall, renumita expertă în cimpanzei, a murit la 91 de ani

Profil demografic (2022–2024):

• 62,9% bărbați și 37,1% femei.
• Vârste: 33,1% în floarea vieții, 28,1% tineri, 27,4% de vârstă mijlocie, 11,4% vârstnici.
• 50,2% căsătoriți; 20,1% locuiau singuri.
• 36,1% aveau un loc de muncă, 26,8% nu aveau venituri.
• 61,7% aveau datorii (53,3% în ultimul deceniu), dintre care 26,5% legate de locuință și
• 23,5% de investiții sau gestionarea finanțelor.
• Victimele s-au confruntat în medie cu 4,3 evenimente stresante. Stresul legat de sănătatea mintală a fost cel mai frecvent (79,9%), dar a crescut puternic și stresul de natură dezvoltativă (68,2%).

Tratament și consiliere:
61,3% primiseră tratament sau consiliere înainte de deces (56% în deceniul analizat).

• Tratament psihiatric ambulatoriu: 86,5% (față de 82,8%).
• Consiliere: 22,5% (față de 16,8%).
• Întreruperea tratamentului a scăzut ușor: 41% (față de 43,8%), dar rămâne ridicată.
• Impact asupra familiilor:
• 99% dintre rude au raportat dificultăți psihologice sau fizice după deces, precum depresie severă (19,6%), insomnie clinică (37,7%), doliu complicat (37%) și gânduri suicidare (54,8%).
• Peste 73,4% au ascuns cauza decesului din cauza stigmei și a temerii de a nu șoca pe ceilalți.

„Această analiză confirmă că, în ultimii trei ani, victimele au prezentat datorii în creștere legate de investiții, au apelat mai mult la servicii de sănătate mintală și au arătat semne de avertizare mai vizibile”, a transmis fundația.

Aceasta a adăugat că familiile îndoliate se confruntă cu dificultăți tot mai mari, fiind necesare politici de prevenire care să combine măsuri pe termen scurt cu obiective pe termen lung – inclusiv sprijin sporit pentru grupurile cu risc ridicat și pentru familiile afectate.