Telefonul a devenit extensia cea mai intimă a vieții de zi cu zi, dar și una dintre principalele surse de frustrare și anxietate.
Asta arată ultima cercetare realizată de Cult Market Research pentru HONOR, bazată pe sondarea unui eșantion național de 400 de persoane cu vârste între 18 și 50 de ani.
Aproape jumătate dintre respondenți (40%) ratează de cel puțin 4-6 ori pe săptămână un moment important – o fotografie sau un video – pentru că telefonul nu reacționează suficient de rapid. Situația este cea mai frecventă în rândul femeilor și al Generației Z, iar frustrarea generată este semnificativă: 35% dintre români spun că se simt frustrați sau foarte frustrați atunci când pierd un astfel de moment.
Femeile resimt această frustrare mai intens decât bărbații.
Motivele sunt variate.
Cel mai des invocat este lipsa de pregătire la timp (27%), urmat de imaginile neclare și de obsesia pentru „poza perfectă” (câte 16% fiecare).
Diferențele de gen sunt clare: femeile pierd momente din motive de perfecționism, bărbații invocă mai frecvent limitări tehnice.
Tinerii, în schimb, pur și simplu nu sunt pregătiți la timp.
Cele mai greu de fotografiat subiecte sunt peisajele surprinse din mișcare (43%), copiii (38%) și animalele de companie (26%).
Gen Z se confruntă mai mult cu condițiile de lumină slabă, în timp ce adulții au dificultăți în situații de mișcare.
Relația cu telefonul nu e doar despre fotografie ratată. 82% dintre respondenți au avut cel puțin un incident cu dispozitivul în ultimii doi ani.
Cel mai frecvent: scăparea telefonului (79%), urmată de lovituri (25%) și ecran spart (24%). Femeile scapă telefonul mai des, bărbații și tinerii din Gen Z sparg mai frecvent ecranele.
Gen X este generația cu cele mai multe incidente repetate.
Pentru 67% dintre români, stricarea telefonului reprezintă o sursă importantă sau foarte importantă de stres.
Principala teamă nu este costul reparației, ci pierderea datelor personale – 34% o plasează pe primul loc în topul stresului digital, înaintea situațiilor în care telefonul se strică (27%) sau bateria se epuizează (22%).
Față de un ecran spart, românii sunt împărțiți: 37% ar cumpăra un telefon nou, 37% ar lăsa decizia în funcție de cost, iar doar 26% ar opta ferm pentru reparație.
Tinerii de 18-24 de ani sunt cei mai deschiși spre reparație, în timp ce femeile și adulții de peste 25 de ani preferă înlocuirea completă.
Un indicator relevant pentru piața de durabilitate: 76% dintre români ar renunța la husă dacă ar avea încredere deplină în rezistența nativă a telefonului.
Bateria a devenit un barometru al controlului asupra zilei. 57% dintre români verifică nivelul bateriei de mai multe ori pe zi, iar 12% fac asta de mai multe ori pe oră.
Nicio persoană din eșantion nu a declarat că nu verifică niciodată bateria.
Stresul bateriei apare mult mai devreme decât ne-am aștepta: 35% devin îngrijorați când nivelul scade sub 30%, iar 34% resimt anxietate la sub 20%.
Bărbații și adulții de 25-50 de ani sunt mai sensibili la scăderea timpurie a bateriei, în timp ce femeile și tinerii tolerează valori mai mici înainte de a reacționa.
O concluzie practică din studiu: 61% dintre români spun că o încărcare completă în 15-20 de minute le-ar reduce semnificativ stresul zilnic. Impactul perceput este cel mai mare în rândul femeilor și al persoanelor din segmentul 35-50 de ani.
60% dintre respondenți consideră funcțiile de inteligență artificială ale telefonului utile sau foarte utile pentru economisirea timpului.
Interesant este profilul celor mai receptivi: nu tinerii, ci femeile și persoanele cu vârste între 35 și 50 de ani (69%) folosesc aceste funcții.
Gen Z se arată cea mai sceptică, cu o rată de aprobare de doar 44%.
Segmentul pliabilelor înfruntă o barieră importantă de percepție.
30% dintre utilizatori le consideră fragile, în special la nivelul ecranului și al balamalei, 19% consideră prețul prea ridicat, iar 15% nu au încredere în durabilitatea lor pe termen lung. Doar 5% nu au nicio îngrijorare legată de aceste dispozitive.
Studiul a fost realizat în perioada 29 aprilie – 4 mai 2026.