Producătorii de băuturi răcoritoare reclamă taxele prea mari și iau în calcul și o acțiune în instanță.„Ne dorim eliminarea caracterului discriminatoriu al taxării”

Taxele impuse în ultimii ani au început să se resimtă în scăderea volumelor vândute și afectează planurile de afaceri și competitivitatea producătorilor din România în regiune, a transmis conducerea Asociației Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) a detaliat, marți, într-o întâlnire cu presa de specialitate.

ANBR este asociația reprezentativă a industriei de băuturi răcoritoare din România, din care fac parte cei mai importanți producători de băuturi răcoritoare din industria românească, dar și operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje.

Asociația este membră a unor organizații reprezentative naționale, dar și internaționale, precum Romalimenta,  Uniunea Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare din Europa (UNESDA) sau Confederația Patronală Concordia

Cum au evoluat taxele

„Industria se află sub un asalt în ceea ce înseamnă taxarea ei începând din 2023, când, pentru prima dată, am discutat despre o majorare a TVA-ului de la 11% la 19% la momentul respectiv, majorare care s-a aplicat tuturor băuturilor răcoritoare, nu doar celor care conțin zahăr, deși atunci majorarea de TV așa a fost practic promovată ca idee. Ulterior, începând de anul trecut, și anume 1 ianuarie 2024 a fost introdusă o da o acciză nearmorizată pe băuturile care au conținut de zahăr”, a declarat Dragoș Mihail Mănescu, director executiv al Asociației Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), marți, într-o discuție cu reporterul Mediafax în cadrul unei întâlniri informale cu presa de specialite.

Cum să vinzi un apartament în câteva zile: Actele, taxele și pașii esențiali în 2025

Maspex Romania primește aprobările concurențiale referitor la achiziția pachetului majoritar la Purcari Wineries – COMUNICAT

Taxa se aplică pe categorii de conținut de zahăr, respectiv între 5 și 8 grame la suta de mililitri, inițial stabilită la 0,4%, iar pentru ce se depășea 8 grame era 0,6%.

„Inițial a fost prevăzut un calendar de trei ani de zile în care nu urma să fie modificată această taxă, adică ea rămânea stabilă timp de 3 ani de zile. Anul acesta în pachetul de măsuri fiscale promovat de către Guvern, această taxă a fost crescută cu 10% pe cele două categorii de conținut de zahăr, de la 0,4% la 0,44%, respectiv de la 0,6% la 0,66%, iar anul următor, urmează o nouă majorare cu 10% a nivelului actual de taxă, începând cu aprilie pentru că discutăm despre o accese nearmonizată, și atunci, începând cu luna aprilie urmează să fie mărită din nou acestă taxă”, a explicat directorul executiv al ANRB.

Scăderi ale vânzărilor

Aceste taxe au avut un impact semnificativ asupra volumelor de băuturi răcoritoare vândute, în contextul în care taxele reprezintă aproximativ 32% din preț.

„Acest lucru a afectat în mod substanțial atât anul trecut, cât și în special anul acesta începând cu luna august, industria constată o afectare semnificativă, se scădere, uneori chiar cu două cifre, a volumelor. Nu în ultimul rând, ca să adăugăm, să spunem, cireașa de pe tort la toate aceste aceste costuri, începând cu 30 noiembrie 2023 a fost pus și sistemul SGR în practică, ceea ce a făcut ca real să discutăm în funcție de cantitatea de produs,  pentru produsele care au ambalaje mari de doi litri, să discutăm la un moment dat și de o creștere de 53-56% a prețului pe litru a acelor băuturi răcoritoare în această perioadă, 2023-2025. Deci iată o creștere semnificativă a prețului acestor produse, ceea ce s-a tradus real într-o scădere din nou semnificativă, cum spuneam, chiar de două cifre a volumelor comercializate și practic a consumului”, a explicat Dragoș Mihail Mănescu.

„Industria nu mai este competitivă”

Directorul executiv al ANBR a subliniat că, în acest moment, reprezentanții industriei caută o cale de dialog cu șanse reale de reușită cu autoritățile, fără să lanseze pe piață scenarii alarmiste.

„Spre deosebire de alte mesaje pe care poate le auziți de la alte industrii, noi nu vrem să venim cu astfel de mesaje alarmiste în care să spunem că vom concedia nu știu câte mii sau zeci de mii de oameni, în care vom închide, vom pleca, vom lichida active. Nu credem că aceasta este soluția. Nu este ceva ce industria își dorește. În același timp, vorbim despre industrie matură, este o industrie care produce în România, este un act de producție regional, care exportă în cred că undeva în 19, poate chiar mai bine țări europene și țării non UE, deci trebuie să avem în vedere că această industrie, de fapt este una care produce în România, acoperind consumul intern, dar în același timp și exportă”, a detaliat reprezentantul industriei.

Acestă situație are impact asupra competitivității companiilor care produc în România și asupra predictibilității activității lor.

„Ceea ce se întâmplă însă este faptul că industria nu mai este competitivă raportat la ceilalți producători din țările din zonă sau la nivel european, pe de o parte. Pe de altă parte, investițiile care erau programate, orice investiție presupune un plan, acest plan înseamnă un calcul de costuri și ulterior de rentabilitate, profitabilitate pentru următorii minim trei, patru ani de zile. Or, ne întoarcem la ceea ce tot spunem și cred că asta veți regăsi în toate mesajele noastre publice și anume anume nevoia de predictibilitate. Discutăm de trei ani de zile, perioadă în care aceasta acciză nu trebuia să fie modificată. După un an de zile avem o creștere de 10% și apoi o creștere de încă 10% la creșterea respectivă, adic,ă dacă este să calculăm procentual, discutăm real, de într-un an și jumătate, poate de o majorare cu undeva spre 30%. Or aceste lucruri sunt lucruri care vin să descurajeze investitorii”, a precizat directorul executiv al ANBR.

Acesta a subliniat că printre membrii asociației pe care o reprezintă sunt companii care au 15 fabrici în România și de multe ori sunt în zone, în diverse regiuni din țară, unde sunt principali angajatori. Mai mult decât atât, el precizează că nu sunt doar companii multinaționale, pentru că sunt printre membrii ANBR și producători naționali. În ceea ce privește ponderea în economie, potrivit declarațiilor sale, începând din 2018 până în 2024 inclusiv, contribuția industriei a fost de minimum 0,61% din produsul intern brut (PIB), în anul pandemiei, și se așteaptă la acest procent și 2024, după care se așteaptă la o scădere semnificativă în 2025.

Ce vrea industria să se schimbe

Oficialii industriei au transmis marți că fac demersuri concrete pentru a elimina măsurile fiscale discriminatorii.

„Ne-am angajat într-un dialog extrem de serios, extrem de clar, extrem de puternic și credem noi și constructiv cu stakeholder-ilor (părți interesate – n.r.). Ne dorim să fim ascultați și ne dorim ca toată lumea să înțeleagă că nivelul de presiune și provocările cu care se confruntă industria sunt unele extrem de puternice, care au aceste efecte negative și efectele negative vor continua și în perioada următoare”, a declarat Dragoș Mihail Mănescu.

Rugat să clarifice cine sunt stakeholder-ii, oficialul ANBR a menționat că este de decidenții guvernamentali sau politici indiferent de unde sunt ei.

„Este foarte important să înțelegem că noi ne dorim ca industrie -și asta am făcut în toți anii ăștia -ne dorim să fim parte dintr-o soluție, adică noi nu ne dorim să venim și să spunem: «Domnule, lăsați-ne, scoateți orice taxare, lăsați-ne pe noi să zburdăm și doar să producem într-o economie unde să guverneze doar legile pieței». Noi credem că trebuie să fim parte din soluție și să fim un partener de dialog al Guvernului și din această perspectivă ne-am angajat în acest dialog, cum am spus, un dialog serios, un dialog care este focusat pe a găsi soluții, dar în același timp vrem să arătăm că nu mai merge doar cu a trage semnale de alarmă și a ni se spune că suntem înțeleși și că avem dreptate”, a precizat oficialul ANRB.

„Credem că trebuie să fie găsite soluții concrete, care să fie și aplicate în perioada următoare, pentru că dacă la toate aceste provocări specifice industriei venim și arătăm provocările mediului economic – pentru că în momentul în care produce orice în această țară, constați că ți-au crescut prețurile la tot ce înseamnă energie, dar tot ce înseamnă alte materii prime, care la rândul lor înglobează și alte creșteri de costuri, poate rezultate și din creșterile de acces la combustibil, din numeroase alte creșteri de costuri – și într-un final ajungi să-ți dai seama că nu mai și competitiv. România a pierdut teribil la capitolul competitivitate în general și cu atât mai mult industria băuturilor răcoritoare Și din perspectiva asta ne uităm la producători din același domeniu, tot băuturi răcoritoare din țările din jurul nostru și constatăm că nu mai suntem competitivi.: Și atunci ne punem niște întrebări serioase cu privire la viitorul acestei industrii ca producător și nu ca importator, pentru că spun încă o dată, industria este una care are o balanță comercială pozitivă, exportăm și aducem plus valoare, inclusiv din această zonă”, a declarat Dragoș Mihail Mănescu.

Revenind la variante concrete de soluții, directorul executiv al ANBR a detaliat ce ar dori industria să obțină din parte decidenților și care sunt alternativele, în cazul în care dialogul eșuează.

„Ne dorim eliminarea caracterului discriminatoriu al taxării. Noi am venit cu această propunere și permanent, începând de anul trecut, am militat către acest lucru în dialogul nostru cu decidenții, în sensul în care am spus că este o taxă care se aplică doar industriei băuturilor răcoritoare și nu vrem să spunem Guvernului care este cea mai bună soluție, pentru că înțelegem restricțiile bugetare. Dar în același timp credem că nu este normal să se aplice această taxă doar în industrii și în același timp credem că cel mai bine este să lăsăm piața să aducă beneficiile naturale prin creșterea de volume”, a declarat directorul executiv al ANBR.

Potrivit acestuia, industria de băuturi răcoritoare din țările din jurul nostru a avut în ultimii doi ani de zile creștere și de două cifre, în timp ce această industrie din România a avut scăderi de până la 6%, ceea ce înseamnă, spune Dragoș Mihail Mănescu, că, dacă ne raportăm cumulat, industria din România este real pe o scădere de aproximativ 15%, poate mai mult.

„Din această perspectivă credem că ar trebui eliminată această taxare discriminatorie și susținem acest lucru și, mai mult decât atât, venim și cu următorul argument ceea ce s-a ce a corectat statul din această taxă nu se apropie de ceea ce a fost prognozat. În cifre înțelegem că prognoza a fost de 200 de milioane de euro ce urma să fie colectați fi strict din această acciză, iar ce s-a colectat real este puțin peste jumătate, în 2024. Din această perspectivă, noi credem că această taxă ar trebui eliminată și lăsat ceea ce există pentru toată lumea, și anume TVA-ul, TVA-ul așa cum există el. Și venim și cu precizarea că, în acest moment, indiferent dacă băuturile răcoritoare conțin sau nu zahăr, ele plătesc TVA 21% spre deosebire de alte categorii de produse de același fel. Adică din nou, o discriminare. Iar aceasta este, de fapt marea noastră problemă”, a precizat oficialul ANBR.

O altă mare problemă a industriei, cu efecte potențiale în consum, este imaginea creată prin această taxare care a avut în nota de fundamentare motive legate de sănătatea publică.

„Am fost afectați foarte mult, la nivel reputațional, percepția a devenit una extrem de negativă în ceea ce înseamnă felul în care sunt văzute băuturile răcoritoare ca afectând, într-un fel sau altul, față de orice alte produse, sănătatea populației, deși conținutul de zahăr al băuturilor răcoritoare este un unul de peri, studiile europene de maxim 3% din aportul caloric zilnic al unei persoane adulte, deci doar 3%. În schimb, industria băuturilor vota este singura care este taxată”, a explicat Dragoș Mihail Mănescu.

„Dacă argumentele decidenților au fost acelea că se încearcă protejarea populației prin taxarea zahărului, atunci nu înțelegem de ce este taxată doar această industrie. Acesta a fost de fapt, argumentul nostru și de aici și ceea ce susținem, și anume eliminarea caracterului discriminatoriu. Dar vă pot confirma faptul că în acest moment facem o evaluare în ceea ce înseamnă căile juridice pe care le putem aborda pentru a ataca în instanță această taxă, pe care din nou spun o considerăm discriminatorie, și atunci atacarea în instanță va merge exact pe acest caracter discriminatoriu  al accizei”, a conchis directorul executiv al ANBR.