Bucureștiul, în cursa pentru o nouă agenție-cheie a UE: vama europeană

Uniunea Europeană pregătește crearea unei noi Agenții Vamale a UE (EU Customs Agency – EUCA), care ar urma să devină operațională în jurul anului 2028. Instituția este gândită pentru a răspunde creșterii masive a numărului de colete ieftine din afara UE, în special din China, care ajung zilnic în terminalele de marfă europene.

În prezent, vama UE este gestionată de 27 de autorități naționale, cu proceduri și evaluări de risc diferite, ceea ce îngreunează controlul transporturilor suspecte, de la produse nesigure la droguri sau mărfuri contrafăcute. Noua agenție ar urma să îmbunătățească acest sistem printr-o coordonare centralizată și prin utilizarea unui hub comun de date pentru monitorizarea transporturilor.

Ce va face Agenția Vamală a UE

EUCA va avea aproximativ 250 de angajați și nu va înlocui autoritățile naționale, ci le va coordona. Rolul său principal va fi supravegherea fluxurilor comerciale, evaluarea riscurilor comune și schimbul de date între statele membre, cu scopul de a combate mai eficient frauda vamală și contrabanda.

Canalul Dunăre București, care ar pune Capitala pe harta porturilor europene, un nou termen pentru finalizarea studiului de fezabilitate. La cât sunt estimate costurile

UE pregătește „preț minim” pentru mașinile electrice din China: alternativă la tarifele mari și noua regulă pentru importuri

Instituțiile europene trebuie acum să decidă unde va fi amplasat sediul agenției, iar nouă orașe s-au înscris în competiție.

Bucureștiul, candidatură-surpriză într-o cursă europeană

Printre orașele candidate se află și capitala României, considerată de Politico o candidatură cu șanse reduse. „Nimeni nu se aștepta ca România să depună o candidatură”, notează publicația, care arată că Bucureștiul mizează pe argumente legate de contextul geopolitic regional.

„Găzduirea EUCA la București ar consolida coeziunea Uniunii prin plasarea unei autorități strategice-cheie într-o regiune esențială pentru securitatea fluxurilor comerciale europene”, se arată în dosarul de candidatură. Autoritățile românești fac referire directă la rolul jucat de porturile de la Dunăre, care au devenit în ultimii ani o rută vitală pentru exporturile Ucrainei, în contextul războiului declanșat de Rusia.

Plusuri logistice, minusuri de imagine

Un avantaj important al Bucureștiului este faptul că spațiul propus pentru sediul agenției este disponibil imediat, spre deosebire de alte orașe unde clădirile vor fi gata abia peste câțiva ani. Însă analiștii publicației americane remarcă și caracterul neobișnuit al amplasamentului: locația este „mărginită de o clădire industrială degradată și de un dealer Subaru”.

Printre argumentele logistice menționate în sprijinul candidaturii se numără și linia de metrou M6, care ar urma să conecteze până în 2028 cele două aeroporturi ale Capitalei de oraș.

Cine sunt ceilalți competitori

Bucureștiul concurează cu opt orașe europene, fiecare cu atuuri diferite. Lille, oraș din nordul Franței, este văzut ca unul dintre favoriți, după ce și-a lansat candidatura mai devreme și beneficiază de influența Parisului în dezbaterea privind controlul comerțului online. Haga, capitala politică a Țărilor de Jos, mizează pe apropierea de portul Rotterdam și de aeroportul Schiphol, precum și pe faptul că găzduiește deja instituții europene din domeniul justiției și securității.

Roma propune o clădire istorică și subliniază că nu găzduiește nicio agenție a Uniunii Europene, în timp ce Málaga, oraș din sudul Spaniei, se prezintă ca un hub digital și de securitate cibernetică. Varșovia își leagă candidatura de rolul Poloniei ca stat de frontieră al UE și de experiența acumulată prin agenția Frontex.

La rândul său, Zagreb mizează pe faptul că Croația nu are nicio agenție europeană, iar Porto invocă tradiția istorică a vămilor și oferă facilități fiscale. Orașul belgian Liège pornește de la un avantaj logistic major: unul dintre cele mai mari huburi aeriene de marfă din Europa și un punct-cheie pentru avalanșa de colete din comerțul electronic.

Cum se decide orașul câștigător

Procedura de selecție a orașului nu este încă stabilită clar. Statele membre și Parlamentul European au poziții diferite: guvernele vor să aibă un cuvânt decisiv, în timp ce eurodeputații se opun încercărilor acestora de a păstra controlul decisiv.

În această etapă, Parlamentul European, prin comisia de specialitate, organizează audieri ale celor nouă orașe candidate, unde fiecare își prezintă clădirile propuse și argumentele logistice și strategice.

Decizia finală va fi una politică și va ține cont de mai mulți factori, printre care disponibilitatea rapidă a sediului, infrastructura, accesul și echilibrul geografic între statele membre.